Oprescu – O candidatura fericita.

Sustin candidatura Dlui. Prof. Dr. Primar Oprescu cu toata seriozitatea posibila, sunt gata sa semnez listele de sustinere. Aceasta este motivatia mea – profund personala:

1. Scap de el la primarie.
2. In sfarsit vom vedea cu totii cine conduce PSD-ul reformat, Geoana sau Iliescu.
3. Toata lumea va intelege ca alianta PDS – Conu Costache petrolieru’ exista si functioneaza.
4. Teza mea despre alianta dintre socialismul stiintific si capitalismul petro-liberal va fi probata.
5. Primeste voturi si de la Geoana si de la Antonescu.
6. Ambii se “oftica.”
7. Il bate Basescu la “4 coaste.”
8.  Cel mai mult se oftica primarul “care este” dar pe care-l voi cita mai jos.
9. Vanghelie zice despre Oprescu:

…. Sorin Oprescu, care stă lângă o gaşcă de hoţi. Sunt scârbit de populismul acesta ieftin de a ne întrece în partid şi să spunem cât de bun este Sorin Oprescu. Dacă era bun, îl alegeam candidat“, a spus Vanghelie.

Consecvent în adversitatea sa, el l-a atacat dur pe Oprescu, acuzându-l că-i are în spate pe oamenii de afaceri cu interese economice pe lângă Primăria Capitalei. „Sorin Oprescu este un demagog ieftin. Un aşa-zis independent. Iar dacă va ajunge primar, gaşca de gulere albe din Bucureşti se va muta în casă la el. Face pe eroul matinal de dimineaţă şi vine călare pe un cal alb să salveze Bucureştiul. Cu Bobic în stânga, cu Puiu Popovici în dreapta … Evz, aici.

Despre Dl. Oprescu mai serios, mult mai serios dupa anuntarea candidaturii.

Locotenentii.

Extrem de putini politicieni din Romania nu pot fi catalogati drept “locotenenti.” Prin aceasta denumire nu ma refer in nici un caz la reprezentantii unor interese care cuprind sectoare electorale bine definite si legitime. Nici in gand nu mi-as permite sa-i numesc locotenenti pe oameni ca Stolojan, Voinescu sau Paleologu, sunt sigur ca asemanatori lor sunt si in alte partide, inclusiv PNL sau PSD. Din nefericire acesti “independenti de locotenenta” sunt de obicei marginalizati si scosi de la “naftalina” in cazurile de forta majora pentru a fi aratati in targ, uite ce curatei suntem noi si ce oameni avem in partidul nostru rosu, galben sau portocaliu.

“Locotenentii” sunt cei ajunsi, cei care au reusit sa devina omul CUIVA, adica sa-si gaseasca un patron care sa-l promoveze contra unor servicii mai mult sau mai putin importante. “Locotenentii” nu au culoare politica, adica politica – pentru ei este un subterfugiu, o masca pentru a intretine un echilibru “democratic” si o siguranta ca nici o schimbare in optiunile electoratului nu va lovi in sfintele interese ale “administratorilor.”

Credit: Hultanul

In noiembrie, romanii au votat “uninominal,” adica un fel de uninominal, pentru ca PSD-eii si PNL-isti au avut grija sa castreze aceasta metoda intr-un fel jalnic. Prezidentiabilul Antonescu Crin nu ar fi fost membru al parlamentului daca dragii lui colegi  nu aveau grija sa-i aranjeze o lege ca si de pe locul al II-lea sau al-III-lea sa intre in parlament. Intrebarea mea este alta, de aproape 9 luni ati votat niste reprezentanti directi pentru legislativul democratic si reprezentativ, cati dintre voi ati mai auzit de ei, majoritatea bloggurilor lor au incetat sa fie  updatate de luni de zile. Pardon, am uita ca ei comunica telepatic cu alegatorii lor. Fiti siguri ca cei pe care-i reprezinta cu adevarat au primit felicitarile de pasti, onomastici, zile de nastere si la randul lor si ei “saracii” au primit cosuletul de pasti si prima de concediu.

Singurul lucru care ne va scapa de acest fenomen gretos, din nefericire existent peste tot, nu insa atat de fatis, nerusinat si endemic ar fi o atitudine civica adevarata, adica o urmarire adevarata a actvitatii lor parlamentare, ce au facut pentru voi ca ei sa nu va povesteasca la alegerile viitoare ce VOR face in noul mandat. Argumente romanilor, ARGUMENTE. Nu injuraturi si nu injurii. Politica nu mai poate fi teren de fotbal si partizanatul nu mai poate fi comportament de galerie.

O sa ne mai vedem cu o postare in care vom discutata despre “slujbasii” publici

ZDD: Administratorii.

“… Un studiu in 68 de tari al Bancii Mondiale arata ca se oligarhizeaza acele economii unde statul esueaza in a-si face datoria de protector al proprietatii. Ce inseamna asta? Ca investitorii mai mici si care nu pot recurge la mijloace proprii de protectie a proprietatii lor – confiscata si suprataxata de stat si atacata de altii – se vor retrage, lasandu-i pe unii mai mari care au aceasta forta…” Alina Mungiu-Pippidi 6 August,  Romania Libera (partea I-a, partea a II-a)

Din fericire stiu cine este unul din autorii acestui interesant studiu (aici), intr-un schimb de mail-uri am reusit sa creez o scurta sinteza a felului in care Romania este privita, fara sentimente, rece si cu obiectivitate. Intrebarile mele vor fi insemnate cu T, raspunsurile vor fi insemnate cu R (de la raspuns, sau de la Robert 🙂 )

Credit: Hultanul

T: cum vezi  Romania astazi?
R: un stat Est European mai fericit decat Ucraina si mai putin fericit decat Polonia. Prima intrebare a unui roman despre Romania este, ce crezi tu despre noi?, interesant si aproape inexistent in alte parti ale Europei occidentale. Pot sa te intreb ce crezi tu despre Romania, astazi?
T: azi eu pun intrebarile data viitoare la New York le pui tu, OK?
R: te-am intrebat ca sa stiu cum te clasific. Romania este un subiect de teologie si nu unul sociologic. O parte din cei chestionati iti  vor descrie un iad si cealalta parte vor vorbi despre gradina Maicii Domnului. Nimeni insa nu va discuta in termeni de ceea ce avem, ceea ce dorim si ceea ce facem pentru a optine ceea ce ne dorim.
T: Ok, postarile mele sunt mici, oameni nu au rabdare sa citeasca mai mult de 400-500 de cuvinte pe blog, asa ca te intreb, cand crezi tu ca vom termina tranzitia?
R: care tranzitie, voi ati terminat tranzitia la sfarsitul mandatului lui Constantinescu, atunci guvernarea Romaniei a trecut de la “partidul unic” la o “alianta de interese” care guverneaza bine merci pana in zilele noastre. Politicul se schimba, interesele raman si se dezvolta sau se restrang, depinde de cine guverneaza Romania intr-o perioada anumita de timp.
T: poti sa dezvolti putin ideea?
R: da. Romania este “administrata” astazi, cel putin din punct de vedere economic, de cateva zeci, hai sa spunem cateva sute de oameni, direct sau prin interpusi, nu exista nici o sansa sa faci vreo afacere mai serioasa fara a da de ei.
T: tu crezi ca acesti “administratori,” pot cunoaste tot ceea ce se intampla in Romania.
R: Da, au oameni peste tot  in aparatul birocratic, orice afacere serioasa care este in stadiul incipient va ajunge la ei in viteza internetului 🙂
T: si politicul, alesii nostri cei cu ei?
R: ce sa fie, o parte din “administratori” sunt si alesi o alta parte sunt trimisi si altii sunt “purtatori de serviete”. Actuala criza economica a acutizat divergentele si Basescu, care a cunoscut intodeauna realitatea, a incercat sa o atenueze, pentru ca de starpit e cam greu astazi. Ati avut nesansa unor conducatori cu o mare rea vointa si altii extrem de incompetenti. Imi aduc aminte de o intalnire cu Radu Vasile, eram cu un oficial american de prim rang, R.Vasile a intarziat vreo 40 de minute, a venit cred putin afumat. Tot timpul intalnirii am incercat sa caut in mintea mea trei tari din lume in care acest om ar fi putut fi Prim Ministru, nu am gasit.  

Aici se termina prima parte a discutiei o a doua va fi postata mai tarziu

ZDD: “Nostalgii” despre jurnalismul interbelic

Idealizarea perioadei interbelice si impresia ca lucrurile mergeau mai bine in acele timpuri este o iluzie comuna acestui popor din ’89 incoace. Ca lucrurile mergeau mai bine decat in acea perioada raportat la  comunismul ceausist sau ante-ceausit este de inteles, dar idealizarea lucrurilor este mai mult mitica decat rationala.

Din nefericire, jurnalismul romanesc, cu mici exceptii, nu are mari repere deontologice nici in perioada interbelica. Este adevarat ca jurnalistii acelor ani erau in majoritatea lor oameni cu o cultura solida si scriau bine. Jurnalisti ca Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Seicaru, Lucian Blaga sau Adrian Maniu stiau meserie nu gluma. Putem insa intalni si patroni de ziare asemanatori lui Patriciu, cum ar fi Titus Enaccovici, imbogatit de razboi, care a finantat “Cuvantul”. Despre Seicaru s-a spus prima data “etajul si santajul,” si tot el l-a sfatuit pe tanarul Eliade jurnalist incepator “ Nu lauda niciodata. Injura! Pe mine nu ma saluta respectuos decat cei care ii spurc” Norocul lui Eliade ca nu i-a urmat sfatul (poate numai, in privinta lui Iorga).  

Scandalul mediatic a fost intodeauna stins cu bani si manipularea era absoluta, aproape in toate campaniile electorale interbelice.

Credit: Hultanul

Traditie jurnalistica in sensul adevarat al cuvantului  nu exista azi si nu a existat nici atunci. Jurnalismul interbelic a fost in majoritatea lui antidemocratic, cu tanjiri la o dictatura, nu intodeauna cea sperata. Manipulatiile jurnalistice  care “l-au adus” pe Carol al II-lea in tara sunt memorabile si pot constitui un curs universitar in acest domeniu. Jurnalismul, in marea lui majoritate, a sustinut toate cel trei dicataturi interbelice. Adevarat, cine nu a sustinut, cel putin o parte din ele, a  fost inchis (vezi Nae Ionescu si “Cuvantul”) la propriu si la figurat. 

Dupa patruzeci si ceva de ani de “Scanteia” si o perioada scurta de un an sau asa ceva, ne trezim cu un jurnalism reactionar jalnic,  sluga totala a unor interese politice obscure. Cum zicea un coleg blogger:

…Cat despre cei din trustul Realitatea-Catavencu, sa fim seriosi, problema lor e concubinajul cu un patron dubios, nu lupta cu un “capcaun” cu care s-au pomenit pe cap. A-i apara e ca si cum ai feri de la viol o dama care se duce din proprie initiativa la golan acasa, de fiecare data cand are ocazia. Pe banii lui (vorba lui Becali), Vantu poate sa-l puna sef si pe Cristoiu (din nou). Daca vroiau libertatea cuvantului, catavencii nu s-ar fi asociat cu un fost puscarias aflat in libertate doar dintr-o regretabila “eroare” a justitiei romane. (aici)

Un bun epilog al unei scurte postari. Voi reveni poate in curand cu cateva istorioare despre “interbelicul jurnalistic” pa blogul meu Bibliophyle.

P.S.  Va recomand un blog al unui jurnalist de investigatii adevarat, (aici).

ZDD: Baraj Mediatic impotriva lui Traian Basescu – Date!

Asa cum am promis in postarea din 27 August “O Statistica a mistificarii”, prezint datele pe care le-am adunat in perioada dintre 20-26 August a.c. Toate detaliile  referitoare la acest demers sunt descrise in  postarea precedenta. Aveti datele:

 

Nu am nici un fel de comentariu referitor la aceste date, nu doresc sa jignesc inteligenta nimanui, in special a cititorilor acestui Blog.

 

“Intelectualii” lui Basescu

“Intelectualii” lui Basescu este una din sintagmele  tampite ale dusmanilor presedintelui pe care au reusit sa i-o lipeasca. Deoarece Basescu nu este un intelectual la nivelul cunoscutului intelectual roman, Dl. Prof. Dr. Adrian Nastase  (ala cu podelele rosii din China, si gramada de tablouri “colectionate”  pe peretii bunkarului din Zambachian) a trebuit sa-si cumpere niste intelectuali mai de soi. Asadar cu ajutorul amicului @murfi, colectionar de memorabilia retro-tranzitie (aici) am selectat un text interesant despre Basescu, inainte de a-i cumpara pe “intelectuali”.

Basescu
21.11.1997 – Andrei PLESU

Am auzit ca unele sedinte de guvern dureaza douasprezece ore. E semn rau. Inseamna ca pregatirea sedintei e inclusa in sedinta propriu-zisa in loc sa o preceada, ca deciziile sint caznite, ca unanimitatea e rara, ca primul ministru e prea rabdator, ca, deseori, lucrurile trebuie reluate de la zero, ca dezbaterile sint baroce si circulare. (Uimitor e ca cele douasprezece ore de discutii produc, frecvent, ezitari si confuzii diagnosticate ca “lipsa de comunicare”!). Dincolo de explicatii “obiective” si justificari plauzibile, e limpede ca tipul uman dominant in guvernul nostru nu este omul de actiune. Omul de actiune nu poate sta pe un fotoliu – fie si ministerial – vreme de douasprezece ore. Il apuca nevricalele, se arunca pe fereastra, fuge! “Sitzfleisch”, adica aptitudinea sezutului, nu au decit firile contemplative si dialectice. Visatorii. Intrebarea este cit de visator isi poate permite sa fie un guvern al reformei. Sa sezi si sa cugeti se poate. Dar sa sezi si sa faci, sa misti lucrurile raminind nemiscat – asta nu-i reuseste decit lui Dumnezeu.

In guvernul acesta de convorbitori care “nu comunica” exista, evident, si exceptii. Prototipul lor mi se pare a fi Traian Basescu. In mod limpede, el este un om de actiune. Un “executiv” prin vocatie. Cind are de spus ceva o spune. Abrupt, uneori brutal, dar fara echivoc si fara retorica. Nu are o ideologie. Are scopuri, strategii imediate si imaginatie pragmatica. Cind spune ca va face – face. De multe ori face inainte de a spune. Cind a facut ceea ce si-a propus sa faca, nu da niciodata inapoi. Nu se lasa intimidat de greve, amenintari, razmerite. Are solutii si isi asuma riscul aplicarii lor. E tonic. Crede in fapta lui si inspira incredere. E bine dispus. Iar cind se infurie iese la bataie fara precautii preliminare, fara sa-si aleaga, abil, mijloacele. Capabil de abuzuri temperamentale, e incapabil, dupa parerea mea, de alt gen de abuzuri. Vorbeste prea raspicat si actioneaza prea transant ca sa fie suspect de calcul venal si derapaj tenebros. Nu stiu daca ar fi un bun ministru in “vremuri normale”; nu e omul potrivit sa administreze calmul, linearitatea, gata-facutul. Dar in tranzitie, asadar intr-un moment in care ceea ce conteaza e decizia curajoasa si prompta, obsesia tintei, infaptuirea neintirziata, Traian Basescu e excelent. Multiplicat, ar da guvernul care ne trebuie. In plus, reuseste sa fie simpatic, cu aerul lui nesofisticat, indaratnic, putin sui, hitru, direct. Cind nu te astepti, are accese de candida timiditate. Format ca om de echipaj, e, cu siguranta, si un bun om de echipa. E simplu, camaraderesc, eficace. Fara pretentii si fara complexe. M-am intrebat, adesea, care e, in definitiv, secretul reusitei lui, cheia seninei lui inflexibilitati. Cred ca stiu raspunsul: nu vrea de loc sa fie, cu orice pret, ministru. A mai fost si s-a putut intoarce, cu naturalete, la ale lui. Mi se pare ca, la un moment dat, s-a apucat de fabricat inghetata; nu ma indoiesc ca, la o adica, ar prelua din nou, cu placere, comanda unei nave. Ministeriatul nu e decit “ceva de facut”, o necesara corvoada: fara fasoane, fara mirajul prestigiului si al carierei, fara fascinatia beneficiilor. E vadit ca lui Traian Basescu nu-i pasa deloc, dar absolut deloc, daca de miine va trebui sa faca altceva. De aceea, se comporta, mereu, ca un om liber. De aceea, pina una alta, e indispensabil.

Orice comentariu ulterior acestui text este inutil.  🙂

Norica Nicolai in “Fetele bune n-are noroc”

Doamna Norica Nicolai este fara de indoiala una din cele mai interesante figuri ale politicii romanesti care pot fi clasificate in categoria “Fetele bune n-are noroc.” Istoria ei publica incepe de fapt inainte de 1989, lucru pe care ea il considera o proba a dizidentei fata de regimul comunist si ceausist. In 1988, inspecţia judiciară care a anchetat un caz legat de activitatea Noricăi Clinci (actualmente Nicolai), a sancţionat-o cu avertisment după ce a stabilit că procurorul a trimis în judecată, în lipsă, o persoană nevinovată în locul alteia şi nu a făcut demersuri pentru stabilirea adevăratului vinovat (aici) . Pai asta nu este dovada ca ea a fost persecutata de institutiile represive ale odiosului dictator?!!!

Si acum cateva spicuiri din cariera glorioasei Norica. În 1996, Norica Nicolai s-a înscris în PNŢCD. Între 1997-2000 a fost secretar de stat la Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale, în Guvernul Ciorbea. În august 2000 a fost exclusă din PNŢCD, alături de Alexandru Ciocâlteu şi Sorin Dumitriu. Pe 11 august 2000 a aderat la PNL. La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 a fost aleasă senator de Cluj din partea PNL. Plasarea ei pe lista electorală a judeţului Cluj a produs tensiuni în filiala judeţeană a PNL.

Credit: Hultanul

Pe 17 decembrie 2007 a fost desemnată de Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcţia de ministru al justiţiei, desemnare pe care preşedintele Traian Băsescu a refuzat să o confirme (aici). Inca un dictator care a facut-o pe saraca Norica sa sufere. Dupa ce a fost refuzata de Presedinte pentru aceasta functie, desi o merita din plin avand in vedere ca a fost persecutata crunt de justitia ceausista, “saraca” Norica a fost refuzata si de publicul alegator din circumscriptia in care candida.

Nerecunoscatorilor! Nu stiti ce a facuta “sarmana” Norica pentru voi. Ce-a facut poate sa intrebe un carcotas, cum ce a facut raspunde bunul simt : “Pe 26 aprilie 2006 o nepoată a sa a fost surprinsă de camerele de luat vederi în timp ce vota în Senatul României o lege aflată pe ordinea de zi. În urma acestui incident a fost constituită la nivelul Senatului o comisie de anchetă, care pe 31 mai 2006 a sancţionat-o pe senatoare cu avertisment. Norica Nicolai şi-a asumat responsabilitatea pentru că a introdus în plenul Senatului şi a lăsat nesupravegheată o rudă a sa”.

Dar conu Costache Petrolistu’ nu o va lasa in izbeliste pe coana Norica, vajnica luptatoare anti-dictatoriala. Ii aranjeaza (pe liste) un voiaj la Bruxelles in locul lui Daianu care nu stia suficente despre politica liberala. Azi coana Norica vine sa-i invete pe tinerii liberali ce se cheama dizidenta si politica liberala.

Intr-o tabara a tinerilor PDL-isti (TDL) declara stimbila coana Nirica:

‘Modelul dupa care este guvernata in prezent Romania este unul al aruncatului banilor „in gauri negre”’, adauga Norica Nicolai. „Am luat 20 de miliarde de euro, despre care nu stim ce sa spunem, ele au disparut. Parerea mea este ca s-au dus pe pierderile unor partide politice”.

Intrebata daca ia in calcul o posibila candidatura la alegerile prezidentiale, Norica Nicolai a raspuns ca „se gandeste”. Ulterior, a precizat ca a fost vorba despre o gluma.

Cat despre cursa prezidentiala, Norica Nicolai a declarat ca profilul politic al lui Basescu este unul depasit, iar faptul ca are un comportament de comandant de nava, si nu de presedinte, va face ca acesta sa piarda alegerile.  „El este comandant, nu este om politic. Pe vapor, anii astia cat a stat acolo, trebuia sa aiba autoritate.(…) Cu aceeasi viziune de comandant a venit si in politica si asta il va pierde”, crede Norica Nicolai. (aici)

Saraca fata buna, noroc cu conu Costache Petrolistu’ ca altfel si ea ramanea “fata batrana” politica 🙂

Alternativele lui Basescu

Conceptia generala ca Basescu va candida 100% la viitoarele alegeri prezidentiale pentru un nou mandat este aproape unanima. Este aceasta o certitudine, probabil ca nu. Vom analiza in cateva cuvinte care ar fi alternativele lui Basescu, bineinteles  fara a folosi alte informatii in afara de cele cunoscute de toata lumea si bunul sens al unui demers obiectiv.

Alternativa retragerii. Poate fi dictata de trei feluri de evenimente: (1) Personale, o criza familiala de ori ce natura sau probleme de sanatate; (2) Electorale, scadere a procentajului de pana la 27-28% in preferintele electoratului pot duce la o infrangere sigura in al doilea tur de scrutin la prezidentiale; (3) Politice, o lipsa de atitudine ferma  a partidului in politica guvernului lui Boc si amanarea masurilor pe care le doreste Basescu, intr-un cuvant abdicarea in fata PSD-ului; lipsa de suport de-facto a unei  grupari principale din PDL, care ar putea colabora subteran cu PSD sau PNL; probleme de organizare eficienta in unele judete cheie pe care Basescu le-a observat in desele vizite in teritoriu.

Credit:   dupa o idee  din  Blogul Politica in Romania

Pentru suporterii “portocalii” care vad in PDL un partid monolitic unit intr-o  singura dorinta, cea de a sustine candidatura lui Basescu in viitoarele alegeri, am vesti foarte proaste, adevarul este foarte diferit de aceasta opinie. Sunt grupari in PDL care se vad “nedreptatite”, sunt si alte grupari pe care le numesc eu “autoritarii sau batranii partidului” care nu au acceptat niciodata  o parte din deciziile lui Basescu si acum pot avea argumente pentru un puch formal sau tacit, din cauza promovarilor  lui Basescu care din nefericire nu intotdeauna au fost eficiente si care in parte au adus si prejudicii.      

Despre PDL vom discuta insa intr-o alta postare mult mai ampla, asemanatoare cu cele pe care le facem celorlalte partide aflate in cursa prezidentiala.

Personal, consider ca participarea lui Traian Basescu este probabila dar in nici un caz o certitudine absoluta. In aceasta postare nu am discutat posibilitatea “rocadei”, posibilitate pe care o voi discuta intr-o alta postare.

Doi crai de la rasarit

Daca tot am vorbit de strategia enigmatica a PNL-ului, am hotarat sa incerc o opinie  spre cea a PSD-ului. PSD-ul este (inca) cel mai mare partid din Romania, cel putin de facto. Incapabilitatea aliantei DA de a-l pune pe butuci si a-l obliga sa se reformeze a fost subminata de alianta subterana a marilor patroni (chiar nu-mi place cuvantul oligarh) cu cei carora le datoreaza aceste bogatii imense. Daca cineva crede ca bogatiile imense ale marilor patroni se datoreaza talentelor afaceriste ale lui Patriciu si celor asemanatori lui este complet sa zicem, inocent. Papasha cel sarac si cinstit a fost naşul suprem al acestor imbogatiti. Ei stiu cui, cum si de ce datoreaza aceste averi si nu vor actiona niciodata impotriva binefacatorilor lor.

Credit: Hultanul

Dupa episodul 2007, cand PNL-ul a intrat total sub controlul marelui patron, necesitatea unei reformari a PSD a cazut. Fostii baroni au fost schimbati de noii baroni. DIP, Sechelariu si altii ca ei au fost inlocuiti cu Vanghelie, Mazare si Oprisan. Grupul de la Cluj a fost indepartat de la centrele de decizii ale partidului. Miron Mitrea a fost pus deoparte si sursa puterii lui Mitrea a trecut in mainile lui Liviu Dragnea.  Mircea Geoana, noul incoronat,  intruchipeaza aceste  schimbari de forma si in nici un caz de fond si patroneaza de voie sau nevoie aceasta alianta, care dirijeaza patrimoniul de interese al acestui partid “reformat”.

Investit cu porecla nemuritoare “prostanacul” de papasha Iliescu (ca paranteza, nimeni nu a avut problema cu aceasta porecla, astazi cand toti absolventii pensioanelor de buna maniere au probleme cu Orban-Organ, vai ce rusine, domle’) dl Geoana isi croieste drumul spre candidatura  cu lansari periodice, fara a reusi sa-si creeze intr-adevar un avans spre a egala procentele pe care le are PDS-ul in electoratul general.

Probabilitatea  schimbarii martzoagei pe un cal pur sange, este inexistenta in PSD, fara a-l sfasia total. Singurul nou crai de la rasarit ar fi Dl Oprescu, mult prea iubitul meu primar.   Cu toate reticientele, rezevele si povestile, Oprescu ar putea deveni un candidat al aliantei PSD-PNL. Absurd, nu? Vom trai si vom vedea. Marele Patron cu vechiul comunist pot sa ne  coaca o alianta de impacare intre socialismul stiintific si capitalismul “liberal”.

Prima postare din cele trei  programate.

O strategie liberala – Noul PNL

Gelu, prietenul meu liberal (prin traditie, tasu’ a facut parnaie pentru asta) vine ieri la  un pahar de vorbe si sa-mi explice de ce TREBUIE sa-l votez pe Antonescu Crin la presedentie.    De departe am vazut ca e putin cam amarat si nu prea are chef sa inceapa cu vesnicele discutii despre Antonescu Crin, prezidentiabilul. “De ce esti amarat Gelu?”, “Ba, numai inteleg nimic de ce se intampla la noi,” “adica?” inteb eu curios, “adica au nebunit cu totii, nu avem voie sa-l atacam direct pe Basescu, dar nu avem voie sa-l atacam si pe Geoana.” De ce,?” intreb eu curios, “pai zic mamaligile de consilieri ca daca il atacam il victimizam, mai bine lasam presa sa-l toace si Crin iese elegant”. “Mda, zic eu elegant dar anesteziat”. “Si cu Geoana care-i povestea?”, “nu-i voie  pentru ca poate o sa avem nevoie de voturile lor in turul doi”. “Atunci cum merge campania?” Intreb eu amuzat. “Tre’ sa explicam alegatorilor ca pe timpul nostru totul era bine in tara si nu jale ca acum”. “Mai Gelule daca era asa de bine de ce l-ati schimbat ma, pe Tariceanu?,”  “ pentru ca era atacabil, pentru asta”. “Atacabil spui, de ce bre, zici ca a fost bine” “ da, dar pot spune adversarii ca a colaborat cu PSD-ul”. “Asa bravo Gelule si acum tu ce faci bre nu colaborezi cu ei? Ati devenit PSD-II, fraiere”.

Credit: Hultanul

Concluzie: Nu-l ataca pe Basescu (nu-i adevarat, vezi Fenechiu ieri), pentru ca o face presa mai bine decat puteau ei sa o faca; Antonescu Crin este un om fin, dar nu are ce sa spuna, asa ca nu spune; cu PSD-ul nu se pun pentru ca sunt obisnuiti cu ei si sigur vor colabora si mai departe, daca tiranul nu o sa mai fie.

O intrebare: Si alegerile cum le castigati, la masa verde, prin nereprezentarea lui Basescu sau a lui Geoana

Basescu Reloaded

REF: Precizări ale Administraţiei Prezidenţiale pe tema speculaţiilor privind transporturi ilegale de armament şi legături cu organizaţii teroriste

“Preşedintele României, Traian Băsescu constată că în ultimele zile, unii politicieni şi persoane asociate acestora desfăşoară o campanie de discreditare sistematică a unor instituţii ale statului. Preşedintele Traian Băsescu îi asigură pe români că instituţiile statului au capacitatea de a gestiona problemele care ţin de siguranţa naţională. Preşedintele României a fost informat de instituţiile statului cu privire la speculaţiile fără legătură cu realitatea lansate în aceste zile. Preşedintele României va explica la momentul oportun ce se află în spatele manipulării politico-mediatice care vizează discreditarea statului.”  Departamentul de Comunicare Publică 27 August 2009.

Astazi am avut o zi buna citind cu mare placere stirile bloggerilor zburdalnici, ale jurnalistilor deontologi, dar cel mai mult mi-a placut Dl. Nistorescu, care la fel ca oracolul din Delphi prezicea: “sfarsitul erei Basescu si…chiar daca nu sunt probe la acuzatiile de arme, terorism, etc. lucrurile sunt extrem de grave.”

Avand in vedere ca eu insumi sunt roman si ca toata lumea cu mentalitate primordiala – daca cineva-ti da la gioale, da inapoi si daca poti da si mai tare, nu am observat trendul, adica de fapt procesul de reinventare a lui Traian Basescu. Sunt sigur ca in sfarsit Traian Basescu si-a tras un consilier ca lumea sau a devenit invatacel al istoriei. Adica cum? Adica in afara de Dl. Iliescu care ne-a fentat cu un mandat (de fapt jumatate) nici un presedinte in aceasta tara din ‘89 incoace nu a facut doua mandate consecutive. Fact. Ca se poate ca are el un avantaj de 5-7% procente fata de cei care-l urmeaza, asta nu inseamna nimic. Pentru ca toti stim ca jocurile se fac in al doilea tur de scrutin si acolo Tov. Hrebe pote face ceva urat, s-a hotarat Basescu Traian sa incerce  sa  devina “underdog”. Greu sa fi Presedinte si sa devi “underdog,” greu, dar posibil daca poti arata ca toti sunt impotriva ta si toti o fac din cauze pecuniare. Vor banul statului. Tu nu le dai.   

Credit:  Blogul Politica in Romania

Sa analizam putin comunicatul de azi – capodopera: “campanie de discreditare sistematică a unor instituţii ale statului” Auzi Rosca Stanescu, securistule, tu discreditezi statul, nu pe Traina Basescu – mesaj corect. “Presedintele a fost informat de instituţiile statului cu privire la speculaţiile fără legătură cu realitatea lansate în aceste zile” – a declarat: noi  primim informatii din presa, dar noi ne bazam pe institutii, si sa fie clar noi CONTROLAM instituţiile statului – nici o poveste ca m-au lasat serviciile in ofsaid – mesaj corect. „Preşedintele României va explica la momentul oportun ce se află în spatele manipulării politico-mediatice care vizează discreditarea statului„– adica bai baieti, nu este o chestie intre mine si voi, este o chestie cu implicatii grele, voi vreti sa discreditati statul – mesaj corect. Zece randuri trei mesaje corecte, exact unde trebuia.

Opinia Publica: Tanti Florica se uita la televizor, bem si noi o cafea. Trebuie sa stiti ca tanti Florica l-ar vota pe Iliescu chiar si mort. “Uite draga ce-l chinuiesc pe saracu’ Basescu, uite cum il ponegresc”. Ce zici tanti il votezi “da, scumpule uite cat  el de chinuit.” Asadar avem un rebranding, un Basescu reinventat. Cum zice tanti Florica – Basescu cel chinuit. Mesaj corect.

O Statistica a mistificarii

Acest blog este in primul rand un demers civic. Desi optiunile mele politice sunt clare si ecologice, adica “verde pe fata” sunt un sustinator al Presedintelui Romaniei Traian Basescu (nu intodeauna si PDL), am hotarat sa-mi acord libertate de optiune si sa-mi bazez toate postarile pe fapte, argumente, date corecte si controlabile.

Am scos din pusculita proprie niste banuti si mi-am cumparat un program statistic care este construit pentru a depista articole din media electronica. Acest program este uzual in SUA pentru a depista in primul rand felurite date care intereseaza creatorii de opinie, consilierii politici, firmele de marketing, etc. Sunt sigur ca si consultantii straini ai diferitilor candidati romani se folosesc de el sau de unul  asemantor. La fel de sigur ca sunt programe mai bune si mai perfectionate, dar pentru un blogger amator este probabil suficient.

Programul indentifica texte electronice dupa o cheie de cautare (string) si din diferite combinatii ale acestui string. Singura problema pe care o are acest program la ora actuala este  necunoasterea unor diacritice care nu sunt scrise intr-un font unicode, asta inseamna dupa aproximatia expertului care m-a ajutat sa inteleg modul de functionare intre 5 si 10% din textele publicate in limba Romana. In doua saptamani probabil voi avea o rezolvare. Programul cauta textul, il pune pe ecran si cititorul textului hotaraste, dupa citirea textului ce fel de text  este acest text. Programul are si un mod automat, pe care l-am folosit, deocamdata experimental. Prima experimentare a programului include toata media asa zisa centrala. Bineinteles programul nu “vede” Tv., stiind numai sa citeasca transcrieri. Am hotarat trei identificari: anti-Basescu; indiferent-Basescu; pro-Basescu. Prima perioada de experiment statistic a fost facuta intre 20-26 August. Rezultatele amanuntite le voi publica in “Ziarul de Duminica” postat pe acest blog Duminica 30 August.

Rezultatele interimare bazate pe 812 de stiri/articole (probabil vor fi mai multe in rezultatele pe care le voi publica Duminica, pentru aceeasi perioada) arata cifrele urmatoare:

Anti-Basescu 76 %; indiferent-Basescu (neutral) 9%; pro-Basescu 15%;

Joia viitoare voi incerca sa public si niste date asemanatoare care se refera si la  Blogosfera romaneasca ( pe cat voi putea).

Mai multe Duminica. Din aceste date fiecare poate sa inteleaga ce doreste. Pot sa afirm insa cu certitudine si bazat pe date, ca Dl. Presedinte are extrem de putini sustinatori in presa centrala. Un numar mare de jurnalisti care-l sprijineau in perioada anterioara, sa zicem a pastelui, au “intors armele” intr-un fel clar si absolut. Cateva exemple sunt strigatoare la cer.

Sau Dl. Basescu a devenit extrem de nociv in aceasta perioada, ori multi dintre jurnalisti au rate la banci. Sa ne fie rusine! 😦

UPDATE: Afacerea SRS – Timpul Dovezilor

Mircea Marian (EVZ): „Mă întreb: ce ar fi spus ofiţerul de securitate în faţa căruia răspundea, înainte de ’89, Sorin Roşca Stănescu, dacă acesta i-ar fi oferit delaţiuni atât de dubioase precum cele pe care ni le serveşte acum, referitoare la familia Băsescu?” Cum ar fi reacţionat tovarăşii dacă un delator (plătit?) le-ar fi spus: „X are legături cu teroriştii, ştiu eu!, dar probele o să vi le prezint ceva mai târziu”?  (aici) Bun Editorial 🙂

Incet, incet bumerangul se intoarce impotriva celui care l-a aruncat. Conform spuselor lui Purcărea(care nu este in nici un caz un ingeras), in direct la antena3, Romagro Cereal a avut un contract de sponsorizare cu ZIUA. De ce nu au verificat atunci daca este terorist? SRS a raspuns imediat ca nu el, asociatul, ca nu prea stia ce face asociatul, ca asociatul nu mai este …., ar fi frumos daca Romagro ar scoate factura nu?    “Astept aceasta factura cu nerabdare, ca sa vedem cum mergea treaba”etajul cu santajul” cand  SRS era mare sef si patron la ZIUA.

Inaca cateva lucruri pe care Dl.Rosca Stanescu nu prea le-a aranjat in acest demers santajist menit sa erodeze sansele Presedintelui Basescu pentru un nou mandat:

1. SRS declara intr-o emisiune la B1 ca Uzina Mecanică de la Băbeni, este o fabrica a statului. Minciuna, aceasta uzina a fost privatizata in 2004.
2.  Inca o minciuna. Ancheta poliţiei referitoare la muniţia pe care cei de la Băbeni nu ar fi distrus-o şi pe care ar fi vrut să o exporte datează din ianuarie 2009, proiectilele aduse din Asia şi manipulate cu echipamentul lui Mircea Băsescu au sosit în România la 20 martie 2009.

 Fiti pe faza, vor mai fi cateva intrebari usturatoare pentru numitul Sorin Rosca Stanescu fost turnatorul Deleanu sau turnatorul H15.