Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

Justiţie

leave a comment »

de Ion Luca Caragiale –  1893

Pentru o situatie actualizata in AD 2010 puteti descarca Cartea Alba a Săndeilor povestite cu amanunte caragialesti de stimatul @Băşcălios: Cartea Alba a Sandeiilor

Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase…

Leanca: La Hanu Dracului…

Jud.: Ştiu… Lasă-mă să-ntreb.

Leanca: Plătim licenţa, domn’ judecător…

Prevenitul: Oleo!

Jud.: Tăcere!

Leanca: …E păcat pentru mine, domn’ judecător…

Jud.: Lasă-mă să te-ntreb…

Leanca: Te las…

Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?

Leanca (cu emoţiune treptată): Eu, să trăiţi, saru’ mâna, domn’ judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă ştie cum mă chinuiesc pentru o pâine… De-aia şi pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucăţică de pâine, şi nu ne mai dă mâna să plătim licenţa.

Prevenitul: Licenţa o plăteşte domn’ Mitică.

Leanca: Domn’ Mitică?… să fie al dracului care minte?

Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu.

Leanca: Dacă zice dumnealui că domn’ Mitică!… Eu, domn’ judecător, săru’mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu!

Jud.: Nu e vorba de asta!… Spune cum s-au petrecut lucrurile şi ce reclami de la prevenit?

Leanca: Eu, domn’ judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, şi clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn’ Marinescu Bragadiru din piaţă, încă chiar domn’ Tomiţa zicea să-l iau în birje…

Jud.: Pe cine să iei în birje?

Leanca: Clondirul… că zicea…

Jud.: Cine zicea?

Leanca: Domn’ Toma… se sparge…

Jud.: Cine se sparge?

Leanca: Clondirul, domn’ judecător!

Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?… Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?

Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn’ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ţi şi dregu-ţi, şi mi-a spart clondirul, că nu vrea să-mi plătească… (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, şi e păcat! vine dumnealui gol puşcă şi bea până se face tun, şi pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemeneşte cu chinoroz şi vrea s-o tulească, ş-a căzut peste tarabă şi s-a făcut praf.

Jud.: Ce s-a făcut praf ?

Leanca: Clondirul cu mastică; şi pe urmă vrea să fugă.

Jud.: Cine?

Leanca: Dumnealui.

Jud.: Ei, ce pretinzi?

Leanca: Onoarea mea şi trei chile de mastică prima…

Jud.: Bine; şezi şi taci.

Leanca: Care vine dumnealui…

Jud.: Taci!

Leanca: Tac, da…

Jud.: Taci odată!

Leanca: Am tăcut.

Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta să răspunzi la pretenţiile reclamantei?

Prevenitul (e afumat şi pronunţă foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de muşterii. Eu zic… daca domn’ Mitică..

Jud.: Cine-i domn’ Mitică?

Leanca: Domn’ judecător, uite, săru’mâna, ş-acuma e beat…

Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit) Cine-i domn’ Mitică?

Prev.: Domn’ Mitică?… nu-l cunoşti pe domn’ Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn’ Mitică!

Jud.: Vorbeşte serios! Cine-i domn’ Mitică?

Prev.: Care va să zică, domn’ Mitică de la pricepţie. [Fisc pe acele vremuri] (Cu un zâmbet de fină intenţie.) Pricepi dumneatale acuşica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.)

Jud.: Ce-are-a face domn’ Mitică?

Prev.: Dacă i-a plătit licenţa.

Leanca: Să fie-al drac…

Jud.: Taci! (Prevenitului) Nu e vorba de licenţă, e vorba de clondirul cu mastică.

Prev.: A căzut de pe tejghea, domn’ judecător; era pe margine.

Jud.: Cine l-a-mpins?

Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul… Eu nu vream, că sunt comersant…

Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloşcă.

Jud.: Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!

Prev. (vesel): Bravos, domn’ judecător! ai văzut şi dumneatale acuşica ce pramatie e dumneei?

Jud.: Nu-ţi permit să fii necuviincios aici!… (aspru) M-ai înţeles?

Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn’ judecător!… să spuie ce comerţ învârteşte…

Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară!

Prev.: Hahahaha! Brav…

Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerţ faci d-ta?

Prev.: Am fost zugrav de case român, domn’ judecător… Dac-am văzut că mă omoară concurenţa străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moşi.

Jud.: Da’ de chinoroz cum a venit vorba?

Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului…

Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz…?

Prev.: Las-o p-aia! aia-i altă căciulă! (Judelui) Aia a fost la politică… nu-nţelege dumneei… fomeie…

Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie?

Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn’ judecător!…
Jud.: Destul.

(Condamnă pe prevenitul Iancu Zugravu la şapte lei despăgubire civilă şi doi lei cheltuieli de judecată.)

Leanca: Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne?

Prev. (maliţios): Las’ că ţi-o reperează domn’ Mitică!

 

Written by Theophyle

09/07/2010 la 12:34 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s