ZDD – Vesel

Un clip  electoral formidabil, alta tara, alta lume – scuze cititorilor care nu cunosc limba engleza. Este insa destul de sugestiv 🙂

ZDD – Criza Noastra cea de toate zilele – 2/2

Am fost sfatuit de prietenul meu Mark, ale carui teorii le expun in fata dumneavoastra, sa nu public discutia dintre noi pentru ca din nefericire criza a creat multa activitate si a devenit obiectul muncii a mai multor persoane incepand de la astrologi, ghicitoare, ziaristi, care nu cunosc regula de patru simpla, analisti economici care au terminat ASE-ul,  avandul pe Dl. Vosganian profesor, politicieni expirati sau actuali care-si dau cu parerea in orice caz si orice subiect si in general oricine doreste sa se afle in treaba.

Dupa ce i-am explicat lui Mark ca blogul meu nu este exact “New York Times” si majoritatea cititorilor mei nici macar nu au sa citeasca aceasta postare, fiind Duminica dupa masa si saracii sunt deja nauciti de caldura, sosele si guvernantii actuali sau fosti si in general  nu mai au  nici un chef  de inca unul care si-a gasit obiectul muncii in a explica aceasta criza. “Atunci de ce totusi scri?”, “Mark pentru ca asta este fisa postului pe care mi-am impus-o si pentru ca explicatiile tale chiar au sens”.

Zice Mark: “Criza romaneasca, contrar perceptiei generale, a inceput exact ca in SUA, bineinteles urmarind un model diferit si un traseu diferit. Vezi tu, daca in 2002 o garsoniera intr-un bloc vechi Bucurestean putea fi vanduta cu 10-15 mii de dolari, in 2007-2008 preturile au ajuns la 60-70 de mii de euro. Toata lumea a inceput sa construiasca sau a inceput sa cumpere apartamente. Bancile straine, in majoritatea lor absoluta, primeau “de acasa” bani ieftini pe care-i vindeau scump, luand garantii supra evaluate, America, frate. Daca mai pui la socoteala si creditul cu buletinul, o aberatie economica nemaivazuta intr-o economie cu public ne-educat in normele minime de credit-economie-buget personal, ajungi la un drum extrem de periculos care poate duce la mari probleme.” Tu vrei sa zici ca bancile sunt devina?” “In mare da, ei poarta o mare vina. Uita-te pe strazile centrale ale Bucurestiului, 6-7 sucursale la o distanta de 500 de metri. Bancile-mama din Europa care au intrat in greutati de fluiditate au oprit imediat toate operatiunile in Est incepand retrageri masive.” Ce crezi ca s-a intamplat?, cred ca nu trebuie sa o mai lungesc”.

Productie a maestrului Hultan.

“Teofil fi atent acum la exporturile Romaniei. Ce exportam noi?, “Nu stiu, ce?.” ”Exportul romanesc este bazat pe semi-fabricate; pe aceasta piata, valoarea adaguata este mult mai mica decat a celui  pe care-l servesti. In caz de criza el micsoreaza productia sau te obliga sa-i vinzi mai ieftin, sau sa astepti pana-si termina stocul, sau ambele impreuna. In ultima jumatate de an exporturile romanesti au scazut cu 30-33% , norocul este ca si importurile au scazut poate si mai mult, poate cu 4o%”. “Pai atunci e bine, zic eu cu o fata de analist economic.” “Poate, zice Mark, daca este vorba de televizoare plasma de ‘jde inci sau mertzanuri e de bine, daca este vorba de materie prima pentru productie, este foarte rau.”  ‘Ok m-ai lamurit, pai asta-i tot?” “Nu Teofil, asta-i declansatorul minei, problema adevarata a fost ingrozitorul guvern pe care l-ati avut, Dl. Tariceanu este un om de afaceri, dar s-a comportat fata de economia romaneasca de parca ar fi fost un CAP din vremea lui Ceausescu, incredibil cat de multe greseli a facut guvernul lui, incredibil. Teofil, politicianismul este cel mai mare pericol economic si social, veti plati greselile guvernului Traiceanu, poate 5-6 ani de aici incolo„.

Bun si ce facem? “Uita-te exact la numere vezi ca din toamna si pana in luna mai productivitatea a scazut cu 5%, sti ce inseamana asta?” “Da, probabil producem mai putin.” “Bineinteles, dar asta inseamna si ca exista multe zeci de mii de oameni care nu produc si castiga salarii. Lucrul asta nu se poate intampla intr-o firma privata. Astia sunt nepotii nepotilor, functionarii publici care nu produc nimic.”

Mark, atunci eu numai inteleg nimic; suntem sau nu suntem in criza. “Pai ce sa-ti spun, as intitula ceea ce se intampla in Romania drept rectificare de piata, si nu exact o criza ca in America sau Anglia. Prostii, neresponsabilii si speculantii vor plati. Ceilalti, fiecare cu ale lui. Fiecare trebuie sa se gandeasca daca este sau nu in criza, si sa ia masurile pe care poate sa si le ia. Un guvern responsabil trebuie sa-si reduca drastic cheltuielile bugetare, in special cele fixe – adica salarii, cele variabile sper deja ca le-au facut, nu?” Pe dracu, raspund eu” .

ZDD – Criza Noastra 1/2

„Cand am negociat acordul initial in luna martie, am estimat ca PIB-ul va scadea cu 4,1% in 2009. Acum credem ca va fi o crestere de intre -8% si -8,5%. Aceste cifre reprezinta o recesiune foarte severa„, a declarat seful delegatiei FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks (aici)

Probabil  Dl. Jeffrey Franks este un om serios, chestia este cum a vazut el lucruri care nu se vad.  Orice economist serios in lume de la Washington la Pekin stie ca PIB-ul este o unitate de masura anuala, care in majoritatea cazurilor sufera rectificari, care pot fi facute luni de zile dupa perioada  de calcul. Prognozarea PIB-ului unei tari, in special in perioada de instabilitate generalizata, este asemanatoare cu estimarile meteorologice care vorbesc iarna viitoare sau vara viitoare, poate se potrivesc sau poate nu.

Pentru a vorbi de economia Romaniei in criza si in ce fel de criza suntem, este necesara o evaluare in contextul regional. Adica de cum aratam noi fata de celelalte economii Est Europene fost comuniste. Aici pot sa va povestesc ca aratam mult mai bine decat arata Ungaria si tarile Baltice, la fel de bine/prost (chestie de interpretare) comparat cu  Slovacia si Cehia si mult mai prost decat Polonia. Polonia aproape a scapat nevatamata, in primul rand din cauza economiei “nationaliste” pe care a constiuit-o Leszek Balcerowicz cu reformele considerate azi drept “terapie de soc”.  Cehia si-a privatizat economia in 3 ani si va fi tributara acestei privatizari “rapide” si spun unii nesabuite inca 30 de ani.  Ungaria si tarile Baltice au predat cheile unor “parteneri strategici” de mare prestanta internationala, care au fost primii loviti de criza – cu cat mai mare cu atat mai greu. Cum se spune, “traznetul nu loveste arbustii”.  Lovitura a fost grea si dureroasa si pentru unguri si pentru baltici. La noi privatizarile au fost cum au fost, “lente si anevoioase,” dependente de negocierile comisioanelor. In ultima negociere, “dosarul BCR” – pretul a fost bun, dar banii au fost cheltuiti aiurea de guvernul liberal minoritar si tributar “politicilor sociale” ale PSD-ului.  Bun atunci care este situatia noastra? Cu premiza asumata de a fi considerat “pupincurist” Basescian, situatia este exact cea pe care a definit-o Basescu la inceputul crizei si pe care din motive neintelese (noua) a schimbat-o de doua ori in aceasta perioada.  Romania a fost lovita de criza dar numai de efectul ei secundar si in nici un caz atat de grav cat se crede/vorbeste. Vom sustine acesta afirmatie in viitoarea postare.

Aveam nevoie de FMI? – da, dar in primul rand pentru a anihila presiunile sindicale si pentru a asigura o atenuare a cresterii salariale. In al doilea rand aveam nevoi de prima transa    (cea care s-a dus la Banca Nationala) pentru a putea relaxa creditul bancar prin diminuarea fondului de garantare. Aceasta transa a fost facuta pentru a compensa lipsa celor 3 miliarde de euro, cheltuiti criminal de guvernul liberal al lui Tariceanu. A doua transa s-a dus la bugetul statului pentru a compensa dezechilibrul creat de scaderea incasarilor din taxe si impozite si pentru plata salariilor  aparatului birocratic XXXL pe care il are Romania in zilele astea  si pentru a facilita scaderea lui cu 20%, scadere pe care guvernul trebuie sa o efectueze pentru a primi cea de a treia transa a imprumutului de la FMI.

In urmatoarea postare  de astazi vom termina analiza pe care ne-am propus-o.

ZDD – Criza lor

In editia “Ziarului de Duminica” (ZDD), voi posta o analiza sumara legata de asa numita criza economico-financiara care bantuie impreuna cu alta pandemie “gripa porcina” lumea moderna dinspre vest la est si viceversa, pentru ca asa cum bine stiti necazurile nu vin singure, aduc si prieteni. Bineinteles, la prepararea aceste postari am fost ajutat de bunul meu prieten Mark ale carui calificari le-am prezentat in postarile precedente.

Cateva vesti bune. Bankerii americani sunt optimisti, declarand ca se intrevede o iesire mai rapida din criza decat au crezut ei. Mark traduce aceasta “afacereza” (un cuvant absolut idiot) in limba romana cea de toate zilele, cam asa: “probabil vom avea rezultate mai bune pe trimestrul al treilea, vrem bonusurile noastre.” Zice Mark: “bancile americane si cele britanice nu au reusit sa se debaraseze de “banii” inexistenti, care erau generati de produsele toxice  puse pe piata sub egida lor. Pana acesti “bani” nu vor fi scosi intr-un fel sau altul din bilanturile bancilor nu vom sti cu adevarat care este situatia pietei bancare.” Intrebati de ce asta este o veste buna, raspunsul: “ Pentru ca stim exact unde si cum sa-i cautam pe ecscrocii de bankeri”.

Alta veste buna ar fi o oarecare redresare a economiilor europene, din nefericire si asta este numai o jumatate de veste buna, pentru ca de fapt asta spune ca au terminat stocurile si este nevoie de noi stocuri, care o sa dea dimensiunea noilor piete – dimensiune care depinde de capacitatea existenta dupa recalcularea vanzarilor in ultimul trimestru fata de cel precedent, ambele in comparatie cu anul trecut. Mark apreciaza micsorarea pietii cu 25-30% comparabil cu anul trecut. Enorm dar nu catastrofal.

La inceputul lui Septembrie, cei 20 se vor intalni la Londra pentru a conveni masurile care trebuie luate pentru a iesi ordonat din aceasta criza. Zice Mark  “nu vor ajunge la nici o hotarare comuna, nu au cum”. Germania doreste sa-si suspende continuarea “ajutoarelor” pentru  pietele de capital germane si in nici un caz nu doreste sa contribuie la vreun ajutor in afara Germaniei. Merkel a spus-o clar “Nu doreste sfaturi de la Londra, ce si cum face ea cu banii ei“. SUA si Marea Britanie ale caror piete de capital au fost grav afectate, mult mai mult decat  pietele continentale, doresc continuarea programelor de stabilizare si ajutorare ale pietelor de capital. Aici nu se va cadea de acord.

Lucrurile adevarate se vor stabili intre Obama si Hu Jintao, fara indoiala ei vor ajunge la o intelegere pe care toti vor trebui sa o accepte. Chinezii nu au incotro, Americani nu au incotro. Rezervele in dolari ale Chinei sunt uriase si ei stiu exact ca imprimeriile de dolari se afla in America. Pretul il vor plati Taiwanezii, din nefericire pentru ei. America ii va conduce la altarul unificarii cu “Patria Muma” (cu asa o mama mai bine sa fi orfan). Doi mari perdanti: Rusia si UE. Asa cum am mai spus odata, Romanii au norocul istoric de a ajunge intodeauna la spartul targului.

Pana aici politica internationala legata de criza, asa cum o vedem noi. Concluzia ar fi una si una extrem de importanta. Pana la finele anului, nimeni nu va sti nimic si nici o prognoza nu are cum sa fie viabila.   Totul depinde de punctul zero de la care a pornit tavalugul, adica situatia bancilor – care nu poate fi cunoscuta pana nu va exista o rezolvare a banilor inexistenti de facto, dar existenti de jure.

Despre Criza la noi, aici veti avea o surpriza – daca veti avea rabdarea unei citanii de acest fel referitoare la economia noastra o veti primi pe la pranz.