Formă, fond şi spiritul vremurilor

Sa incepem de la “forma”. Bineinteles ca cel mai mare expert ale formelor din istoria Romaniei a fost si va ramane pe veci Titu Maiorescu, care cu marea lui intelepciune zicea la sfarsitul secolului al XIX-lea un mare adevar, valabil pana astazi:

[…] Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenţei. Consumat însă în cantităţi prea mari şi mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze şi să-şi piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc puternic pentru ameţirea inteligenţei. […]Simptomele patologice ale ameţelei produse prin întrebuinţarea nefirească a cuvintelor ni se înfăţişază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte.

În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit şi întrebuinţarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor şi consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă şi creierii sunt turburaţi numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenţei: pierderea oricărui şir logic, contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violenţa nemotivată a limbajului. […] Intreg articolul semnat de Titu Maiorescu legat de acest subiect poate fi citit aici.

Aligică în groapa cu lei

Am citit cu atentie articolul lui Dragos Paul Aligica “Dreapta contra Stanga in dezbaterea publica, fara menajamente. Si o intrebare pentru cititori” pe platforma Contributors, dar in special am citit comentariile acestei dezbateri. Am hotarat sa nu particip la aceasta dezbatere nici macar cu un comentariu, cu toate astea consider ca demersul lui Aligica merita cel putin respectul unei pareri personale   pe care prefer sa o public pe blogul meu. In primul rand tin sa-l contrazic pe Aligica in caracterizarea pe care si-a asumat-o intr-unul din comentariile raspuns:

Americanii nu mai sunt buricul lumii si ei o stiu deja!

America este inca cea mai mare putere militara din lume, ei sunt inca si patria inovatiei stiintifice, tara cu cele mai bune universitati din lume si poate pentru un timp vor conduce inca plutonul care se inmulteste pe zi ce trece de forte mondiale care construiesc acest prim secol al celui de al treilea mileniu. America nu mai este insa buricul lumii!

Din 1%, de catre 1%, pentru 1%!

Trebuie sa mentionez ca Prof. Joseph E. Stiglitz nu este ideologic “my cup of tea”, adica intre opiniile lui si ale mele sunt multe mile de “corectitudine politica” care ne despart. Bineinteles asta nu il face pe el mai putin bun si talentat in ceea ce scrie si in felul in care scrie. In afara faptului ca el a primit un Premiu Nobel si ca are in campus un loc de parcare cu o tablita care-i poarta numele spre invidia tuturor, Stiglitz este un exceptional gentleman si un foarte bun eseist si editorialist care-si poate convinge cititorii pe multe teme, din care o parte din ele sunt sigur ca nici el nu crede.  Sumarul pe care il reproduc a fost tradus din limba engleza de amicul nostru @intamplator si este daca doriti o continuare la articolului publicat de mine la pranz. Originalul articolului de fata a fost publicat de Jo Stiglitz in cunoscuta (si foarta interesanta) publicatie, Vanity Fair din luna mai a.c (aveti linkul pentru articolul integral)

Legea gravitaţiei sociale

Criza economica, ca orice criza, are manifestari sociale aproape imposibil de prevazut si produce tot felul de teorii reprezentate prin sintagme lingvistice care sunt aproape absurde. Una dintre cele mai noi teorii folosite in ultimii ani si sustinute de multi oameni inteligenti, din nefericire cu interese obscure in majoritatea cazurilor, este legea “gravitatiei sociale”, adica “prea mare pentru a cadea”.

Istorie în desfăşurare

Cred profund in ceea ce fac – comentez politica cotidiana privita prin opiniile si optiunile mele politice asumate si cunoscute cititorului meu. Bineinteles o parte din cititori sunt de parerea mea si imi impartasesc opiniile, o alta mai putin si in sfarsit o a treia parte de loc, adica au opinii diametral opuse. Toti si-au gasit locul de a desfasura un dialog civilizat si argumentat  pe cat se poate.

Lumea in care trăim: Intervenţionism şi contrarevoluţii (1)

Vinerea trecuta am discutat despre fenomenul revolutionar in general si am trecut in revista o lucrare de fond a istoricului Crane Brinton, Anatomia Revoluţiei (Vezi, aici si aici). Astazi voi incerca sa discut despre trei fenomene care pot fi asezate la antipodul fenomenului revolutionar. Daca Interventionismul si contrarevolutia sunt fenomene destul de usor de definit si studiat, cel de al treilea fenomen este mult mai complicat. Al treilea fenomen, care nu si-a gasit locul in titlul articolului, este deturnarea actului revolutionar in altceva decat ceea ce s-a asteptat. Aici problematica este mult mai complicata ca sa ajungem la concluzii cu un nivel oarecare de obiectivitate.

Structura unei revolte in Lumea Araba

Incet, dar aproape sigur, asistam la o a doua revolta araba. Cateva cuvinte despre prima pentru a intelege putin din similaritatile si diferentele intre cele doua. Prima revolta s-a desfasurat intre anii 1916–1918, parte din Primul Razboi mondial si sub o absoluta influenta a Imperiului Britanic, in incercarea lui de a destabiliza imperiul Otoman, puterea estica a Aliantei Puterilor Centrale. Revolta respectiva a fost condusa de şeicul Hussein bin Ali in vederea câştigării independenţei de sub stapanirea Imperiului Otoman şi crearea unui Califat (stat arab  unificat) care s-ar fi întins de la Alepo (Siria) până la Aden (Yemen).

Protejat: Pe aripile timpului: Galaxia Gutenberg – sfârşit?

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Protejat: Lumea în care trăim: Terorismul ambalajelor delicate

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Protejat: Lumea în care trăim: o Europa post-Americana (2)

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Protejat: Lumea în care trăim: o Europa post-Americana (1)

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Protejat: Wikileaks – un inventar şi despre conţinut

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă: