Mierea de pe labele motanului. Cat de reformate sunt serviciile secrete romanesti ? (II)

In domeniul serviciilor secrete adevarul spus public e o rara avis si disimularea e moneda curenta. Insa cand nici disimularea nu mai functioneaza, inseamna ca undeva, in adancime, a fost atins un punct nevralgic si ar fi bine sa nu trecem pe langa ocaziile rare in care se poate privi in haul negru al „secretului absolut”. Bunaoara, cand un om calculat si retinut iese la rampa si il admonesteaza public pe un judecator al Curtii Constitutionale (Daniel Morar), suparat ca o lege draga serviciilor (legea Big Brother, urmata de legea cartelelor prepay, cu aceeasi soarta nefericita) a picat controlul de constitutionalitate, sa nu credem ca acolo e vorba de o scapare personala si de o iesire necontrolata „pe persoana fizica”. Nu. E vorba de exprimarea pozitiei institutionale a unui serviciu, atins in punctul nevralgic al functionarii sale de bisturiul taios al CCR, care a dat deoparte bandajul „reformei” si a expus gangrena „secretului absolut”.

In atare conditii, iesirea la rampa a sefului SRI (despre care am scris aici) cu gogosi fierbinti despre „afectarea sigurantei nationale” si „luptei impotriva coruptiei” este echivalenta cu marcarea teritoriului intr-un mod simbolic si cu mesaj bine tintit catre CCR, in special catre judecatorul Daniel Morar: „Nu va bagati peste borcanele noastre cu miere informationala, ca sunt secrete!”. Cand un om ca seful SRI ii bate public obrazul unuia ca Daniel Morar („Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (…) nu poate privi lucrurile şi din această perspectivă”), el o face din cel putin doua motive:

– Daniel Morar a fost judecator-raportor la legea Big Brother, pregatind materialulul necesar celorlalti judecatori pentru a transa chestiunea supravegherii automate a comunicatiilor electronice. Pentru cei care nu stiu, munca judecatorului-raportor e decisiva, caci el face o munca de sinteza din legislatie si jurisprudenta relevanta si orienteaza astfel implicit discutiile in CCR pe chestiunea supusa examinarii. Un raport bun da cale libera unei decizii corecte si unei motivari absolut fabuloase ca cea din Decizia 440/2014 (din care am spicuit in postarea amintita) :

– in acea decizie CCR s-a aplecat nu doar asupra „secretului absolut”, ci mai ales asupra garantiilor constitutionale si legale care ne asigura ca, in numele sigurantei nationale, nu se savarsesc de fapt incalcari ale Constitutiei si legii, repede acoperite de lespedea de mormant a secretului absolut. Iar ceea ce scrie acolo CCR ar trebui lipit intai pe toate zidurile, insa mai cu seama pe usa SRI (si trimis si o copie la celelalte servicii, sa nu zica apoi ca nu au stiu).

***

Decizia CCR 440/2004 nu este importanta doar pentru ca a declarat neconstitutionala legea Big Brother ci pentru ca, avand acest pretext legitim si legal, Curtea s-a aplecat si a altor legi in materie, elaborate in vremea de aur a lui Ion Iliescu (anii 90) si ramase neschimbate de atunci. Este de remarcabil ca un fost sef de serviciu secret ca MRU semnaleaza (prea rapid!) in acel intreviu de pe Ziare.com un lucru decisiv care ar permite permite intelegerea multor asecte sensibile din activitatea serviciilor.

Citez: „Tragem insa ponoasele dezinteresului clasei politice fata de reconstructia pachetului de legi referitoare la siguranta nationala. Eu l-am gasit deja in a treia formula de constructie. Mai bine de 10 ani acest pachet mereu refacut nu a fost luat de nimeni in considerare. El adopta contextului actual legile de organizare a SRI si SIE. Apoi, e legea care vizeaza activitatea de informatii, stabileste gradul de prezenta discreta pe care un serviciu poate sa il aiba in societate. E delimitarea dintre democratic si nedemocratic”.

Pentru un fost sef de serviciu ca MRU e de apreciat cu toata sinceritatea aceasta grija a demarcarii dintre democratic si nedemocratic si mai ales formularea cu voce tare a unui adevar pe care insa tot el, in mod regretabil, l-a ingropat cu alta formulare despre „maturitatea serviciilor” (toate) si despre „comportamentul lor nonpolitic” (toate). Spune MRU: „El [pachetul de legi amanat de 10 ani] adopta contextului actual legile de organizare a SRI si SIE”.

Prin urmare, cand o persoana informata ca MRU spune asa ceva, avem o recunoastere a faptului ca legile de organizare a SRI si SIE sunt cel putin neadaptate contextului constitutional si politic actual, daca nu chiar complet depasite si nocive. Si, la fel de bine, putem presupune cu suficient temei ca legile din 1991 si 1992 (cea a sigurantei si cea a SRI) sunt mai depasite decat legea SIE din 1998, in special din prisma raportului intre democratic si nedemocratic – semnalat de MRU) si prin prisma garantiilor oferite cu privire la neimplicarea in politica si justitie a serviciilor.

Sa comparam doar doua prevederi din cele doua legi:

– Legea SIE: art. 9 alin 3: „Folosirea mijloacelor de obţinere, verificare şi valorificare a datelor şi a informaţiilor nu trebuie să lezeze în nici un fel drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor ori să îi supună la îngrădiri ilegale”.

– Legea SRI: art. 36: „Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice. Serviciul Român de Informaţii nu va întreprinde nici o acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin siguranţei naţionale”. Sper ca observati diferenta si ca va vine in minte intrebarea: „si cine stabileste care sunt acele actiuni care contravin sigurantei nationale, in temeiul carora pot fi lezate interesele unei persoane fizice ori juridice?”. Cum cine? Motanul insusi!

Nu comentez mai mult, a facut-o CCR in Decizia 440/2014, din care as vrea sa aduc doar cateva fragmente decisive pentru postarea de fata, aratand ca intr-adevar pachetul de legi pe care functioneaza serviciile secrete este depasit si permite, foarte legal (insa neconstitutional!) abuzuri. Nu spun in aceasta postare ca ele s-au intimplat in mod real, insa ele sunt permise de bresele (intentionate sau nu) lasate in lege de care se poate profita n mod cat se poate de legal. Ar fi de dorit ca persoanele informate sa nu mai faca afirmatii transante de genul „legea nu permite” sau „legea interzice” (mai ales cand e vorba de legile de functionare ale altor servicii) pentru ca Decizia 440/2014 a CCR arata fara urma de dubiu ca:

– „legea” nu e atat de bine facuta incat sa „nu permita”;
– „legea” nu ofera suficienta garantii ca motanul nu baga laba in borcanul cu miere.

Citez doar doua fragmente:

„Din analiza „legilor speciale în materie”, la care art.16 alin.(1) din Legea nr.82/2012 face trimitere, Curtea constată că organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot accesa şi folosi datele stocate fără a fi nevoie de autorizarea instanţei de judecată. Curtea mai constată că, potrivit art.13 lit.e) din lege [Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României], organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile existenţei unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, astfel cum sunt definite acestea la art.3 din Legea nr.51/1991, să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice, de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii, fără ca acest articol ori art.14 din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”.

„Curtea reţine, de asemenea, că, potrivit art.9 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, „în vederea stabilirii existenţei ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, prevăzute la art.3 din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, cu modificările ulterioare, serviciile de informaţii pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: […] e) obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii.” Dar, la fel ca şi prevederile Legii nr.82/2012 şi ale Legii nr.51/1991, nici dispoziţiile Legii nr.14/1992 [Legea SRI] nu prevăd obligaţia acestui serviciu de informaţii de a obţine autorizarea judecătorului pentru a avea acces la datele stocate”.

Deci, avand in vedere extraordinara rezistenta in timp a legilor iliesciene in cauza (mai cu seama legea-cadru a sigurantei, anume legea 51/1991, si legea de functionare a SRI – legea 14/1992) si mai cu seama avand in vedere bresele legislative semnalate de CCR (putem presupune rezonabil ca judecatorul Daniel Morar le-a identificat si le-adus in atentia Curtii, spre nemultumirea directorului SRI), poate acum devine mai usor de inteles de ce in Parlament nu s-a reusit modificarea lor, in ciuda celor 10 ani de mandat Basescu si a tentativelor facute de acesta inca din 2006: http://jurnalul.ro/stiri/politica/legile-sigurantei-un-refuz-pentru-criza-basescu-pnl-25590.html Este aceasta o dovada a unor interese ca legile iliesciene ale sigurantei nationale sa fie lasate neatinse, desi serviciile secrete sunt actualmente integrate in structura NATO? Eu zic ca da! Si daca va mai intrebati de ce, raspunsul este in Decizia CCR 440/2014: care motan ar da drumul dintre labe unui borcan cu miere informationala?

In aceste conditii, nu trebuie sa ne miram ca CCR a putut scrie in Decizia 440/2014, spre durerea unora (exprimata in public):

„Limitarea exerciţiului unor drepturi personale, în considerarea unor drepturi colective şi interese publice, ce vizează siguranţa naţională, ordinea publică sau prevenţia penală, a constituit în permanenţă o operaţiune sensibilă sub aspectul reglementării, fiind necesară menţinerea unui just echilibru între interesele şi drepturile individuale, pe de o parte, şi cele ale societăţii, pe de altă parte. Curtea a reţinut însă că nu este mai puţin adevărat, astfel cum a remarcat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 6 septembrie 1978 pronunţată în cauza Klass şi alţii împotriva Germaniei, par.49, că luarea unor măsuri de supraveghere, fără garanţii adecvate şi suficiente, poate duce la „distrugerea democraţiei sub pretextul apărării ei”.

Si daca tot vorbim de „garantii constitutionale”, eu as spune ca ele trebuie cerute urgent si cu atat mai mult cu cat acolo unde Constitutia prevede incompatibilitate stricta intre magistrati si lucratori ai serviciilor (art. 125 alin 3 „Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior” si 132 alin 2 „Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”), seful SRI emite o astfel de teza atunci cand e intrebat daca serviciile au lucratori acoperiti in Justitie ori Parlament:

„Dupa audierile din Comisia parlamentara de control a activitatii Serviciului din 12 februarie [2013], Maior a mai declarat ca „nu exista nici o incompatibilitate legata de activitatea Serviciului in raport cu membrii Parlamentului sau cu cealalta zona importanta a unei puteri din stat, ma refer la puterea judecatoreasca. Acest lucru este o declaratie ferma a conducerii Serviciului, pe care am facut-o in cadrul Comisiei, raspunzand unor intrebari punctuale legate de anumite discutii care au avut loc in mass-media sau afirmatii ale unor politicieni, afirmatii pe care le consider fie interesate, fie gratuite, fie emise in necunostinta de cauza” (sursa)

Daca aceasta este pozitia oficiala a unui serviciu secret „reformat”, intrebarea care iti vine in minte e urmatoarea: ce se mai poate ascunde sub scutul „secretului absolut”, cand Constitutia este sfidata in vazul lumii?

Comparati aceasta afirmatie cu cea facuta de MRU (ianuarie 2013): „Forta Civica va initia un proiect de lege pentru ca in Parlament „sa nu se mai gaseasca agenti sub acoperire”, a declarat, miercuri, presedintele FC, Mihai Razvan Ungureanu, aratand ca parlamentarii trebuie sa se ocupe de legiferare si „sa nu aiba slujba dubla” „Noi credem ca este absolut necesar sa despartim apele. In momentul in care esti parlamentar te ocupi de legiferare, nu ai slujba dubla! Si de aici o sa vedeti mai departe cum procedam” (sursa)

Din pacate, orice lege de acest fel (initiata de oricine, nu doar de MRU, care si-a abandonat intre timp proiectul) ar putea fi conturnata, cata vreme legile iliesciene mentionate ar ramane in vigoare iar garantiile constitutionale nu ar avea forta si aplicabilitate reala. In acest domeniu nu legea sau procedurile interne ale serviciilor sunt miza, ci garantiile constitutionale reale si efective.

(va urma)

Nu uitati de sondajul Politeia!

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XXV). Final.

Postat de @Cetatean

Acesta este sfarsitul unui serial care a inceput pe 22 iunie 2011 si se sfarseste pe 17 octombrie 2012. Au fost 25 episoade scrise cu gandul ca un cititor bine informat inseamna un votant imposibil de pacalit. Experienta ultimelor confruntari politice ne-a aratat ca o diferenta 0,68%  (50,34% vs. 49,66%) poate schimba totul. Sau, daca vreti 3,77% (diferenta pana la 50,01%). Acest serial este dovada ca Politeia va fi mereu ceea ce a fost de la inceput : un spatiu al adevaratului patriotism si al apararii suveranitatii poporului impotriva Sistemului care o confisca.

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici,  aici, aici,  aici  aici , aici , aici , aici  si aici.

 *******

 Inchipuiti-va Sistemul ca o grupare de celule bolnave care stau ascunse in toate institutiile statului si care nu pot fi eradicate deoarece atunci cand o institutie are o sansa de insanatosire, cel chemat sa opereze e o tot celula bolnava, deghizata in doctor. Capacitatea statului vazut ca organism de a lupta impotriva Sistemului este aproape nula, cata vreme institutiile sunt ele insele in mana Sistemului.

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XXIV)

Postat de @Cetatean

 Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici,  aici, aici,  aici  aici , aici , aici si aici .

 *******

 Incepand cu episodul XXI, am adus in discutie manevra pe care o pregateste Sistemul pentru a-si lua revansa asupra tuturor celor care, incepand cu 2004, i-au dat lovituri grele. Am discutat despre planul Sistemului ne intoarce la Constitutia RSR din 1965, la regimul unei dictaturii parlamentare in care separatia si echilibrul puterilor in stat, precum si independenta Justitiei sunt abolite. Insa in ultima instanta, adevarata miza urmarita de Sistem este de a se plasa cu orice pret deasupra legii. Pentru atingerea acestui scop, Sistemul este gata sa rastoarne muntii, chiar si cei care par inamovibili.

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XXIII)

Postat de @Cetatean

 

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 

*******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici,  aici, aici,  aici  aici , aici si aici.

*******

Pentru Sistem, lupta in vederea recastigarii Justitiei este o lupta pe viata si pe moarte. In acest scop, castigarea majoritatii parlamentare USL prin atragerea PDL-istilor cu state vechi (Frunzaverde si acolitiii) si a UNPR-istilor (pesedisti si penelisti care nu au suportat opozitia si au vrut sa fie la putere alaturi de PDL, chiar cu pretul votarii legilor reformiste), urmata de suspendarea Presedintelui Romaniei trebuie privite doar ca mijloace de a evita intilnirea cu o Justitie independenta.

Scopul Sistemului este acela de a supravietui, de a se perpetua si de a prelua din nou controlul, dupa toti anii in care Presedintele Romaniei, procurorii si judecatorii cu cu adevarat independenti,  CCR (treptat-treptat), CSM (cu cat chin si cu cata sudoare cei din CSM au reusit in ultoma perioada sa adopte pozitii principial corecte, insa pericolul bascularii in sandelism e mereu prezent) i-au administrat lovituri grele, insa nu mortale.

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XXII)

Postat de @Cetatean

 

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 

*******

Precizare : Precizare: Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici,  aici, aici,  aici  aici si aici.

*******

Cand discutam despre « Sistem » si despre actiunea politica si constitutionala a Presedintelui Traian Basescu desfasurata intre anii 2004-2012 trebuie sa avem in vedere arhitectonica intregii Constitutii din 1991, dar si a celei rezultate dupa revizuire, in 2003 (acea revizuire cu cantec, cu un referendum pus in doua zile si un Octavian Cozmanca auto-depasindu-se la planul de voturi cu urna mobila). Diavolul nu se ascunde in mici detalii decat dupa ce a creat planul de ansamblu, din care nu voi cita decat doua articole:

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XXI)

Construim  comunismul plutocratic

Intensivitatea cu care noi ne preocupam in aceste zile de situatia din  justitie ar putea parea ciudata, va asigur ca nu este. Eforturile unor personalitati publice care apartin aliantei de guvernare nu este nici intamplatoare si nici sporadica, ci este bazata pe un plan exact si diabolic. Declaratia «  din start » a lui Voiculescu in care afirma ca «  Nu avem toată puterea până nu avem şi Justiţia » este numai partea declarativa a acestui atentat la statul de drept. Nu este vorba numai de metri cubi de dosare penale impotriva acestor oameni, ci mai presus de toate confiscarea si subordonarea totala a statului de drept in Romania. Va rog sa cititi cu atentie tot articolul, in special imi doresc sa cititi concluziile lui. Studiosul @Cetatean ne prezinta la final  « Art. 43. Marea Adunare Nationala, conform Constitutiei  RSR din 1965 » vizavi de declaratiile varfurilor politice ale Alantei USL-UNPR – acolo veti vedea clar unde conduce acest plan diabolic. Sterilitatea si superficialitatea opozitiei conduse de Blaga este atat de stridenta in fata acestui diabolic plan,  incat chiar nu mai avem ce zice decat sa ne indreptam ochii spre cer sau sa ne pregatim pentru un Termopile spiritual si politic. Jocul impotriva justitiei este jocul impotriva Romaniei democratice si europene. Inca odata, cititi cu atentie sfarsitul acestei postari. Theophyle.

Jos labele de pe Justitie!

Pozitia Comunitatii Politeia in apararea judecatorului Cristi Danilet si a atributiilor institutionale ale CSM

Redactat de @Cetatean

Este dificil, daca nu chiar imposibil de gasit in blogosfera romaneasca un blog generalist care sa  acorde atata spatiu Justitiei cat acorda Politeia de la aparitia ei, in 2009.

De-a lungul timpului, Comunitatea Politeia a adoptat o atitudine constanta si ferma pentru :

•  sustinerea reformelor reale in stare sa curete Justitia Sandeilor;
•  sustinerea publica a acelor judecatori amenintati sau santajati de Sistem :  a fost cazul Cameliei Bogdan, magistratul care il judeca pe SOV si care a fost intimidata prin dezvaluirea unei copii a buletinului ei pe site-ul ziarului Cotidianul ; a fost cazul judecatorilor CCR, amintati cu revocarea (desi sunt inamovibili!) de catre Crin Antonescu sau a Aspaziei Cojocaru, amenintata cu moartea inainte de o decizie importanta a CCR; a fost cazul Curtii Constitutionale ca institutie, amenintata cu amputarea grava a atributiilor, pentru a nu mai putea stavili lovitura de stat data de USL in iulie 2012.
• explicarea, pe intelesul tututor, a mecanismelor constitutionale si juridice care au permis ca Sistemul sa isi aserveasca Justitia atatia ani de zile. Incepand cu emblematicul serial Sandeii mamii lor ! ,si terminand cu serialul  Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor , fara a uita de postarile juridice si de comentariile altor membri ai blogului, Politeia, ca voce independenta a societatii civile, nu a precupetit nici un efort in vederea clarificarii acelor aspecte mai putin cunoscute si accesibile opiniei publice, insa vitale pentru existenta unei Justitiii cu adevarat independente.

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XX)

Postat de @Cetatean

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici,  aici si aici

 *******

Sosirea neasteptata la Cotroceni a lui Traian Basescu a incurcat insa buna functionare a Sistemului. Este greu insa de identificat un moment in care Sistemul a realizat ca Traian Basescu a devenit « un pradator convertit, » pentru a cita un ilustru comentator Hotnews caruia ii trec pentru moment sub tacere ultimele articole si de la care preiau un fragment mai vechi scris pe 23 februarie 2011 :

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XIX)

Postat de @Cetatean

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici , aici si aici

*******

In episodul anterior am incercat sa prezint modul in care Sandeii au deturnat inca de la finalul anului 2004 principiul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat, profitand de faptul ca aveau prima mutare (propunerea), iar Presedintele pe cea de-a doua (numirea, mai ales numirea in functii de conducere la ICCJ).

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XVIII)

Postat de @Cetatean

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare :Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici,   aici si aici.

 *******

Importanta episodului X din serial (reiau rugamintea ca acest episod sa fie recitit) consta in aceea ca in cadrul lui este prezentat, cu ajutorul unei Decizii al CCR (Decizia 98/2008), principiul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat. La nivel trivial, acest principiu este cunoscut doar ca « principiul separatiei puterilor in stat ». Omisiunea « echilibrului » poate parea benigna, insa nu este si voi arata de ce.

Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (XVII)

Postat de @Cetatean

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

 *******

Precizare : Celelalte episoade anterioare le gasiti  aici , aici  aici aici,   aici,  aici , aici. , aici,  aici , aici,  aici,  aici,   aici ,   aici,    aici  si aici.

*******

Intrucat acest serial a inceput pe data de 22 iunie 2011 si au fost de atunci 16 episoade, se impune un scurt exercitiu de reamintire inainte de ceea ce va fi ultima parte (compusa din cateva episoade, publicabile toate in aceasta toamna).

Serialul a inceput cu un prim episod despre proiectul de revizuire a Constitutiei si despre Decizia 799/2011 a CCR (prin care unele dintre modificarile dorite au fost declarate neconstitutionale, iar altele au primit girul CCR).

Lupi în blană de oaie (chiar şi în liga judeteana)

O justitie eficienta este o justitie care nu poate actiona ca o institutie a bunului-plac. Deci cand iti convine este o justitie echilibrata si corecta si una corupta si incorecta cand nu-ti convine. Dupa tonele de mizerie improscate in ultimele zile la toate nivelurile conducerii in Noua Republica,  am hotarat impreuna cu toti membrii comunitatii noastre sa nu mai scriem despre ei si despre “fondatorul” acestui ONG, care poate va deveni sau nu partid, depinde de hotararile judecatoresti in curs de pronuntare.

Nu am blamat si criticat atacurile la persoana, denigrarile colective si nici macar lipsa de minima politete pentru un posibil aliat. Am hotarat sa-i lasam sa-si faca de cap prin toate mijloacele posibile, rusinea si rezultatele acestui discurs negativ pana la urma ii vor lovi pe ei. Genul de discurs abordat de fruntasii Noii Republici, condusi de Mihail Neamtu, nu este strain actualitatiilor politice dambovitene, il intalnim zilnic in guvernarea felixoida,  insotit de ura propagata de Antenele trustului Intact. Astazi cred insa ca similaritatea intre discursul lui Crin Antonescu si cel al lui Mihail Neamtu a fost atat de stridenta ca nu ne-am putut abtine sa nu  le atragem atentia in speranta ca totusi isi vor regasi sensurile.

Dna M. Pivniceru, Ministrul Justiţiei – Fragmente

Aveti un fragment din postarile lui @Cetatean despre Mona Pivniceru. Puteti citi integral postarile pe blog, printr-o cautare foarte simpla. Mentionati numai numele subiectului cautat. 🙂 

***

Mona Pivniceru nu este o femeie saraca – cel putin nu la capitolul bani. In 2007, conform declaratiei de avere, Mona Pivniceru avea « un salariu anual de peste 166.000 lei [1,6 miliarde lei vechi  – n.autorului]  numai de la Curtea de Apel şi de la Tribunalul Iaşi, başca 57.860 lei de la Facultatea de Drept din aceeaşi localitate. Asta înseamnă exact 186,55 milioane lei vechi lunar ». SURSA: Dan Badea.

In 2008, tot conform declaratiei de avere, « salariul judecătoarei  a scăzut la 1,33 miliarde lei (la care s-au mai adăugat, din alte prestări, vreo 200 de milioane lei) ». SURSA  (tot Dan Badea)