Un Miting-Alergător şi o Poveste cu Coadă Lungă

Pentru cine nu a recunoscut titlul, este cel al capitolului III din  minunata poveste a lui Charles Lutwidge Dodgson, cunoscut in literatura universala sub pseudonimul Lewis Carroll, „Alice în Ţara Minunilor” . Cred ca aceasta poveste trebuie sa faca parte din copilaria oricarui copil si nici rau nu ar fi sa faca parte si din pildele adultilor. Literatura victoriana a lui Lewis Carroll,  plina de umor si intamplari absurde, poate caracteriza din plin clasa politica mioritica a zilelor noastre. Îi avem pe toti: avem un “Iepuras alb”, pe “Soarece”, “Pasarea Dodo” si “Papagal”, avem pana si pe Riga de Cupă de si pe Dama lui, tot de Cupă.

Miezul zilei 23/3 – “cutia Pandorei”

Am avut cateva subiecte de discutat astazi, din nefericire timpul nu mi-a permis. Promit ca le vom discuta intr-o postare urmatoare. Subiectul principal este asa cum a fost si ieri, Catalin Voicu, mai precis audierea lui Catalin Voicu, in fata Comisiei juridice din Senat. Am urmarit live aceasta audiere si pot sa va dau cateva impresii. Prima ar fi ca de la discursul de deschidere al senatorului Toni Grebla a fost clar ca Voicu nu va avea sustinere in aceasta comisie si ca de fapt asistam la o formalitate.

Ghise, parlamentar TV!

Fara indoiala, in ultimul timp suprematia lui Vanghelie in domeniul imbecilitatii si nesimtirii politice este amenintata de starul liberal, Ioan Ghise. Dupa ce si-a anuntat public reticienta pentru alegeri anticipate din cauza unei ideologii cert liberale, sinonima cu cea a salaratilor lui Vantu de la Realitatea, adica creditul bancar:

“am facut o investitie personala de peste 30.000 de euro pentru alegerile de acum un an. Nu pot sa fac o astfel de investitie de cate ori un om are capricii“, a precizat el, la Realitatea FM. In cursul zilei, a reluat ideea si a adaugat: “Am facut credit ca sa am bani de campanie electorala“. Aici

Se pronunta  acelasi deputat PNL cu o noua imbecilitate antologica:

„Nu am voturi in plen pentru ca trebuie sa merg la televiziuni, sa particip la emisiuni. Or, nu pot sa si votez si sa fiu si la televizor in acelasi timp! Nu e vorba de prezenta, pentru ca eu vin de dimineata, dar apoi plec din plen la biroul permanent al grupului unde muncesc. Pregatesc discursul de la televizor. Apoi, trebuie sa plec pe la ora noua inspre Casa Presei, sau inspre Baneasa, pentru ca pe la zece incep emisiunile„Aici

Pe scurt, ceea ce ne spune acest domn, securist cu acte, care a supt doctrinele liberalismului modern impreuna cu laptele matern, adept vajnic al economiei de piata si al capitalismului de sorginte criptocomunista; ca el a fost ales de alegatorii circumscriptiei lui pentru a-i reprezenta… la televiziune.  Cat de mare poate fi nesimtirea unor politicieni si cat de mare poate fi prostia electoratului care-i alege? Probabil infinita! Sa ne traiasca si sa ne reprezinte la televiziuni! 

PS. Puteti citi pe Madame Blogary un articol original “O scurtă istorie a partizanatului (II) “Tranzitia” si puteti citi tot un serial original pe CetateanX “Afganistan: Câmpul lui Marte II si III”

O analiză politică post electorala – Parlamentul

Unui cetatean occidental, care nu cunoaste realitatile romanesti, lecturarea biografiilor (CV-uri) publicate pe siturile Senatului si Camerei Deputatilor i-ar produce o impresie buna. Alesii nostrii – in marea lor majoritate – au terminat o  universitate si sunt vorbitori de limbi straine, au experiente profesionale si politice care-i fac demni de a reprezenta comunitatile  care i-au ales.  Asta ar fi zis un cetatean care nu cunoaste realitatile romanesti.  Parlamentul ales in noiembrie 2008, pentru prima data intr-un mult asteptat vot uninominal (castrat de ezoteristul Hrebenciuc cu ajutorul bancherului Olteanu), arata mai prost decat cel care se facea pe liste. Nu pot sa nu-mi amintesc de prostia antologica debitata de Ioan Ghise:

 “am facut o investitie personala de peste 30.000 de euro pentru alegerile de acum un an. Nu pot sa fac o astfel de investitie de cate ori un om are capricii“, a precizat el, la Realitatea FM. In cursul zilei, a reluat ideea si a adaugat: “Am facut credit ca sa am bani de campanie electorala“. Aici

Ghise si majoritatea parlamentarilor asemanatori lui nu au nici o treaba cu interesele circumscriptiei in care au fost votati, nu au nici o treaba cu reprezentarea electoratului propriu, ei au ramas credinciosi partidului si nu electoratului lor. Am vazut-o de lungul anului, de cateva ori, prin voturile care au fost intotdeauna partizane. Acesti domni si doamne isi aduc aminte de circumscriptiile lor numai atunci cand doresc sa-si schimbe statutul politic pe drum spre un alt partid si devin independenti; numai atunci ei motiveaza ca de fapt electoratul circumscriptiilor lor ar dori altfel de vot decat cel impus de partidul abandonat.

Majoritatile migratoare se configureaza si reconfigureaza  dupa cum bate vintul. Pana la alegerile prezidentiale coalitia”celor trei tenori” reprezenta 60% din electorat  (asa afirmau ei), astazi mai putin de 50%. Daca pana la alegeri cantau “marsul tiumfal al lui Radames” din Aida, astazi sunt nevoiti sa fredoneze “La donna è mobile” din Rigoletto, ambele compuse de acelasi nemuritor Giuseppe Verdi.

Vreau sa cred ca reformele clasei politice propuse de presedinte vor schimba ceva in gandirea parlamentarilor romani, poate ca si electoratul ar putea sa-si schimbe criteriile  electorale. Personal sunt sceptic si nu pot sa nu-mi aduc aminte de spusele unuia  din cei mai destepti oameni pe care i-am intalnit in viata, Judecatorul Cristopher J. Bell Jr., Chief Judge  la curtea de apel a statului Maryland (de facto, curtea suprema a statului Maryland):

Judge Bell era Jeffersonian convins, vedea in democratie un rau necesar, citand-ul  pe Nietzsche spunea ca democratia este creata de oameni mici pentru oameni mici; deoarece insa majoritatea este intotdeauna mediocra, posibilitatea unor alesi mai putin mediocri este aproape inexistenta. Aici

Avem un Parlament mizerabil, ceva chiar trebuie sa se schimbe in mentalitatea alesilor, dar mai presus de toate in mentalitatea alegatorilor.

Fraţia dobitocilor

Nu este un secret de stat ca majoritatea parlamentarilor romani nu se evidentiaza la capitolul inteligenta. Nici faptul ca un parlamentar are nevoie de bani grei pentru a fi ales in Parlamentul Romaniei nu este un secret. Implicit, trebuie sa ne gandim ca banii scosi pentru alegerea in parlament trebuie returnati si de obicei lucrurile se fac cu ajutorul comisioanelor (şpăgi in romana vulgara). Lucrurile au fost cunoscute de toata lumea tot timpul, astazi avem si dovada:

Ioan Ghise PNL: „Cinstit, mie imi este frica de alegeri anticipate„. Declaratia ii apartine senatorului liberal Ioan Ghise, care a si explicat care este ratiunea pentru care se teme de anticipate: „am facut o investitie personala de peste 30.000 de euro pentru alegerile de acum un an. Nu pot sa fac o astfel de investitie de cate ori un om are capricii„, a precizat el, la Realitatea FM. In cursul zilei, a reluat ideea si a adaugat: „Am facut credit ca sa am bani de campanie electorala„. Aici

Credit: drumnou

Sunt absolut sigur ca situatia este absolut comuna majoritatii parlamentarilor din toate partidele. Nu este vorba de un anume Ion Ghise,  care a intrat in parlament platindu-si locul, ci de o mare majoritate a dobitocilor din alte partide care inca nu au recunoscut acest lucru. Care ar fi atitudinea morala si care ar fi etica profesionala a acestor oameni? Cum pot acesti oameni sa fie incoruptibili si sa nu primeasca şpăgi de la diverşi pentru diverse? Auzindu-l pe Ghise, chiar daca nu ai fost de acord cu parlamentul  unicameral si cu micsorarea numarului deputatilor si esti un om cu bun simt devii suporter al micsorarii parlamentului. Romania a devenit o democratie speciala, DEMOCRATIA CREDITELOR, cu un legislativ compus din Fratia dobitocilor.