Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

Posts Tagged ‘Duminica seară

Duminica seară cu Solon, Nana Mouskouri şi Glykeria

Daca maine ar fi fost alegeri, eu l-as vota pe Solon. Din nefericire, eu nu pot sa-l aleg si el nu poate candida. In primul rand nu este cetatean român, in al doilea rand e putin mort de vreo 2600 de ani. Citește restul acestei intrări »

Written by Theophyle

06/03/2011 at 7:51 pm

Duminica seară cu Miller & Miller

Moto: “O, lume, amuţită şi năruită, unde sunt dinţii albi şi puternici? O, lume, care te scufunzi cu mingile argintii, cu plute şi centuri de salvare, unde sunt ţestele trandafirii? O, lume, spînă şi băloasă, din care n-a mai rămas decît un capăt tocit, sub ce lună moartă zaci rece şi luminoasă?” Henry Miller – Primavara neagră Citește restul acestei intrări »

Written by Theophyle

27/02/2011 at 8:18 pm

Duminica seară cu Cicero, Pavarotti si Celentano

Moto:Meminerimus autem etiam adversus infimos iustitiam esse servandam” (I, 41) Trebuie sa ne amintim ca justitia trebuie observata [simtita] si de cel mai umil om.

Am publicat acum cateva luni un articol care descria un eseu fundamental numit “De officis” (despre datorie). Eseul scris in ultimul an al vietii lui Cicero  este o concluzie lasata cu “limba de moarte”, un fel de mostenire istorica a marelui orator, scriitor si politician roman. Cicero a fost un stoic, deci in mare parte eseul se ocupa cu cele doua repere principale ale filozofiei stoice: onoarea si avantajele unui comportament pragmatic. La fel ca Zenon din Citium (Kition), Cicero crede ca intre cele doua nu poate fi gasit un antagonism – poti fi pragmatic si sa ramai onorabil, deoarece    morala este derivată din legile naturii. Acceptarea acestei evidente compensează durerea si nefericirea, împacă binele cu răul, viata cu moartea. Un eseu fundamental o ancora sa ne legati de mal cand valurile puternice vor din adancuri. Citește restul acestei intrări »

Written by Theophyle

20/02/2011 at 8:13 pm

Duminica seară cu Aristotel, Dalaras si Moustaki

Evenimentele care s-au petrecut in Egipt, ceea ce se petrece la noi  si de fapt  poate mai peste tot  mi-au amintit  un pasaj din Aristotel pe care l-am folosit nu de mult. Zicea batranul filozof, întemeietorul ştiinţor politice:

Ceea ce face ca un regim politic să fie bun nu este conformarea sa la o normă ideală, ci adaptarea la datele concrete ale istoriei. Un regim neadaptat la realitate se găseşte în mod necesar sancţionat pe termen lung prin tulburări, instabilitate sau chiar revoluţii. Rezistenţa la timp este un criteriu realist pentru definirea idealului politic: cele mai bune regimuri şi în general cele mai durabile sunt cele care guverneaza conform realitatilor adaptandu-se la ele. Cetăţile fiind diferenţiate prin date geografice, prin populaţie, prin cultură şi istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideală, se poate vorbi insa de unul apropiat de necesitatile vremurilor. Idea Cetatatii ideale – Politikon, Aristotel, 345  î.Hr. Citește restul acestei intrări »

Written by Theophyle

13/02/2011 at 8:17 pm