Romania secolului XX: “brigandage si panamale” (partea a patra – comunism)

Vezi primele trei parti ale serialului – prima parte , doua parte   si a treia parte. Cele doua cuvinte ciudate din titlu apartin politicienilor romani de la inceputul secolului XX, folosite in discutii din guvern sau parlamentului roman de la inceput de secol XX si folosite cu spor de presa vremii. Deci “brigandage politice” a fost o sintagma folosita de P.P. Carp, fost premier conservator, impotriva fratilor Bratianu, sefii opozitiei liberale, autorii si beneficiarii unei mega-escrocherii de inceput de secol. “Paname” este termenul generic care descrie o  escrocherie sau un  scandal de coruptie serios, termenul a intrat in presa romaneasca la inceput de secol dupa dezvaluirea internationala a cazurilor de coruptie care au avut loc in primul proiect de constructie (francez – 1893) a canalului Panama.

***

Astazi voi prezenta doua afeceri dintre cele 21 de afaceri care pot fi denumite in spiritul postarilor anterioare “brigandage si panamale,” afaceri petrecute in perioada comunista (1947-8 si pana in 1989). Bineinteles ca aceste afaceri palesc in fata celor de astazi, si totusi  atunci ca  acum “metodologia”  a fost cam la fel,  sumele au fost diferite, circumstantele asemanatoare.  Doua afaceri, ambele sanctionate conform legii nr.18 din 24 iunie 1968,  privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit si ambele soldate cu sentinta capitala. In prima afacere sentinta a fost executata, in a doua a fost comutata. Cel de al doilea condamnat a trait pana in anul 2003 si a facut afaceri fructuase si dupa ’89 lasand  o avere considerabila si contraversata pana in ziua de astazi.

Romania secolului XX: “brigandage si panamale” (partea a treia)

Vezi postarile anterioare (prima parte si a doua parte). Potrivit statisticilor oficiale, in Romania, din 1947 incoace, aproape sase milioane de romani au fost pagubiti intr-un fel sau altul cu echivalentul a peste 25 de miliarde de euro. Pana in 1989, principala cauza erau nationalizarile si exproprierile. Dupa 1991 am vazut “pe viu” jocuri piramidale, banci populare, falimente bancare sau fonduri de investitii care au “zburat” peste mari si tari. Multi indivizi au profitat de saracia generalizata in care s-a aflat (si se afla) Romania, speculand dorinta de imbogatire rapida. Asa s-au construit Caritas, Gerald sau alte jocuri de intrajutorare, FMOA ori Fondul National de Investitii. Scopul a fost unul: cati mai multi deponenti, pentru ca “alesii” sa-si poata recupera “investitiile” initiale. Bineinteles, toate acestea nu ar fi fost posibile fara complicitatea guvernantilor, indiferent ce forme a luat ea: “consolidarea” neincrederii populatiei in sistemul bancar printr-o serie de falimente rasunatoare, lipsa unor campanii de informare sau, la fel de grav, promovarea unor legi interpretabile.

Romania secolului XX: “brigandage si panamale” (prima parte)

Cele doua cuvinte ciudate din titlu apartin politicienilor romani de la inceputul secolului XX, folosite in discutii din guvern sau parlamentului roman de la inceput de secol XX si folosite cu spor de presa vremii. Deci “brigandage politice” a fost o sintagma folosita de P.P. Carp, fost premier conservator, impotriva fratilor Bratianu, sefii opozitiei liberale, autorii si beneficiarii unei mega-escrocherii de inceput de secol. “Paname” este termenul generic care descrie o  escrocherie sau un  scandal de coruptie serios, termenul a intrat in presa romaneasca la inceput de secol dupa dezvaluirea internationala a cazurilor de coruptie care au avut loc in primul proiect de constructie (francez – 1893) a canalului Panama.

O furie de iarnă

Deoarece dl Ungureanu este un om cult, probabil ca stie care este numitorul comun al trei orase si capitale apartinand unor mari civilizatii –  ma refer la Cnossos – Creta (Knosos) capitala si centru cultural al maretilor cretani (Minoieni) constructorii labirintului si spectaculoaselor edificii; Hatuşa, capitala marelui imperiu Hitit, acel imperiu care l-a batut pe stapanul lumii de atunci marele Ramses al-II-lea si l-a lecuit de razboaie si in sfarsit  mareata capitala a imperiului Mayas, Palenque, imperiu care a stapanit jumatate din America de Sud si a dezvoltat una dintre cele mai prospere civilizatii din toate timpurile.

Scrisori din Flatland: Reciclarea politica

Moto: „Nu cred în sărăcie. Nu cred în lideri săraci care pot să aducă fericirea oamenilor să se îmbogăţească. Dacă liderul nu este şi el şi n-are poziţie financiară, nu poate să transmită o poziţie verticală”. Marian Vanghelie.

Nota: “Flatland (Ţara Plată) – Roman in multe dimensiuni” este o capodopera publicata in 1884 de Edwin A. Abbott (1838 – 1926), profesor, matematician si teolog englez. Flatland a fost caracterizata drept o satira fantastica a societatii Victoriene, in Anglia secolului al XIX-lea. Societatea in Flatland nu poate concepe o a treia dimensiune, evolutia este asigurata de la un tata dreptunghiular la un fiu pentagon si un nepot hexagon. Societatea este intretinuta de muncitori triunghiulari si aparata de militari la fel. Singurele lor optiuni sunt evolutia de la isoscel la echilateral. Isaac Asimov a descris Flatland drept cea mai buna metoda de a percepe dimensiunile din punct de vedere matematic si alegoric-social.

Averile mătuşii Tamara

Moto: Eforturile autorităţilor române de a combate corupţia sunt invizibile din afara graniţelor ţării, contrabanda şi corupţia împiedică România să adere la spaţiul Schengen, traficul ilegal de marfă fiind ceva obişnuit la punctul de frontieră Albiţa. „El Pais” a publica un articol cu titlul „‘Să trăieşti cu spatele la Schengen” în care atrage atenţia că eforturile autorităţilor române şi bulgare de a consolida frontierele pentru a-şi atinge obiectivul de a adera în spaţiul Schengen s-au dovedit până acum sterile. (Adevarul)

Curăţarea grajdurilor!

Dupa Cluj vine randul Brasovului. Daca cineva crede ca am vreo durere pentru ceea ce se intampla, am noutati pentru el – NICIUNA!

Citat: Gheorghe Scripcaru, primarul Brasovului si seful PDL Brasov, precum si prefectul Brasovului Ion Gontea sint cercetati preliminar de DNA, anunta TVR Info. Scripcaru ar fi cercetat pentru complicitate la luarea de mita.

Dreptatea cea de dincolo

Singurul procuror care l-a pus vreodată sub acuzare pe Sorin Ovidiu Vîntu, Luminiţa Şega, şi-a pierdut viaţa prin otrăvire cu alumină. Poate jertfa ei si crima abominabila, nedovedita, dar evidenta, isi aduce aportul moral la traseul pe care l-au avut Vîntu si acolitii lui.

Luminiţei Şega i s-a făcut rău, în martie 2005, în biroul de la DNA, acuzând dureri stomacale insuportabile, decedand dupa chinuri groaznice la varsta de numai 42 de ani. De mentionat ca Luminiţa Şega a instrumentat singură dosarele „FNI” – „FNA” – „BID” – „Banca Agricolă”, după ce toţi colaboratorii ei au fost retraşi din anchetă. Ulterior decesului ei, dosarele au fost preluate de procurorii Irinel Păun şi Cătălin Purcărin, care l-au „albit” pe Vîntu, trimiţându-l în judecată doar pentru comiterea a două infracţiuni minore, care, între timp, s-au prescris. Pentru restul s-a dat NUP. (vezi “Heliotropismul si răul absolut”)

Chiar dupa infamia schimbarii judecatoarei Camelia Bogdan si “afacerea Burlan”, (vezi “Despre instalaţii, scurgeri şi burlane!) lucrurile au mers inainte pe drumul unui deznodamant pe care Sorin Ovidiu Vîntu si acolitii lui nu-l mai pot evita.

Nu stiu daca exista o dreptate universala si nici macar nu cred ca in majoritatea cazurilor oamenii au posibilitatea unei restitutii morale pe lumea asta, dar desfasurarea ultimelor evenimente indica faptul ca poate Luminiţa Şega a reusit sa-l aduca pe Vîntu in fata judecatorilor chiar dupa moartea ei. Sa speram ca procurorii si judecatorii care vor instrumenta cazurile “Vîntu” vor intelege si asta!

Viata unui magistrat corect – Luminita Sega s-a nascut in anul 1964. In toata cariera sa a functionat numai ca procuror. In perioada 1996-2004, Luminita Sega a activat in cadrul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica. Intre 1997-2000, a lucrat in Serviciul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare din cadrul Parchetului General, structura special constituita sub mandatul CDR, la cererea Uniunii Europene. Procuroarea Sega a fost implicata in diverse faze ale instrumentarii unor dosare extrem de grele si de periculoase din punct de vedere profesional, precum „Bancorex”, „Bancoop”, „Jimbolia”, „Tigareta”, „Magureanu-Giurtelecul Hododului”, „Iliescu-Costea”, „Eterna si fascinanta Romanie”, „Stefan Riza”. De altfel, multi dintre colegii procurorului Luminita Sega considera ca magistratul a platit cu viata faptul ca a anchetat asemenea dosare.

Mai multe despre cazul relatat,   in articolul “Otrava pentru procuror”

Vortexul pestiferaţilor

Bazinul scursorilor este departe de a se goli si totusi vedem in fiecare zi vortexul care se formeaza de fiecare data cand un alt beneficiar al sistemului, direct sau indirect, ajunge spre  canalele poluate ale arestului Politiei flancati de politisti si procurori.   Unii pentru 24 de ore, alti pentru 29 de zile, multi eliberati pentru ca nu prezinta un “pericol social.”

Cum adica nu prezinta un pericol social? Ciuma coruptiei  nu este un “pericol social”? Contagiunea a cuprins sute de demnitari care trebuie sa traiasca din salariu si devin peste noapte detinatorii unor bogatii fantastice care nu pot fi justificate nici in secole de salarii cinstite – nu este un pericol social? Chiar cineva poate sa ma convinga ca societatea nu este in pericol cand cineva distruge deliberat cele mai fundamentale valori sociale – castigul pentru ceea ce produci cu mainile, mintea sau capitalul investit.

Sanchi!

Printre cele cateva zeci de cuvinte turcesti care au patruns in limba romana cred ca sanchi (sanki) este unul dintre cele mai folosite, bineinteles daca luam in considerare ca  bacşiş a fost schimbat in ultimele decenii de sinonimul şpaga, la randul lui tot un cuvant de origine turca.

Sanchi este cuvantul prin care cineva incearca sa-ti transmita mesajul  intr-un mod complet diferit de felul in care stau lucrurile cu adevarat. De multe ori incep sa cred ca o mare parte din existenta noastra zilnica extrem de reala se petrece intr-un décor in care majoritatea lucrurilor provenite din afara traiului nostru personal, cu greutatile si bucuriile noaste cotidiene, este la modul unui sanchi absolut.

Cateva exemple de astazi 28 octombrie 2011

Alesii nostri din toate partidele sunt niste oameni onesti, care incearca din rasputeri sa ne conduca spre o viata mai buna si mai tihnita, sacrificandu-si zilele si noptile si bineinteles bunastarea lor materiala pentru binele nostru comun. Sanchi!

Judecatorii nostri sunt oameni care judeca corect, impartial si eficient pentru ca nimeni in Romania nu este mai presus de lege. Sanchi 1 – Sanchi 2

Toate licitatiile din Romania sunt corecte si reflecta efortul autoritatilor noastre de a economisi bani publici si a eficientiza cheltuielile bugetare la nivel central si in administratiile locale. Sanchi!

În condiţiile în care România se confruntă cu incertitudini în ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor (care încă nu este gata), creşterea economică de 2% prognozată de FMI pentru 2012 este discutabilă, iar restructurarea şi privatizarea companiilor de stat cu pierderi care afectează bugetul se lasă aşteptate, credibilitatea liderilor şi a guvernului actual este un element-cheie pentru a traversa perioada dificilă care urmează. Cel mai credibil ministru al guvernului Boc este Valeriu Tabara, care este cel mai credibil inca de pe timpul Guvernului Vacaroiu. Sanchi!

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi, la TVR că, pe medie, fiscalitatea în România este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, menţionând, ironic, că ar vrea să ştie dacă oamenii de afaceri care doresc creşterea veniturilor la buget ar fi de acord cu majorarea cotei unice la 24%. Sanchi!

Pentru o singura zi cred ca este suficient. De mentionat ca in limba turca sanki este tradus “ca şi cum” deci noi traim intr-o lume reala, care se reflecta la modul: “Vorbă să fie!”

Şpagă la nesfârşit

“Endless graft,” acesta este titlul articolului publicat de The Economist in editia on-line de sambata. Titlul articolului meu este traducerea fidela a titlului din The Economist.

Umbra lungă a tranziţiei

De doua zile are loc inca un festival, din cele numeroase, legate de personalitatea deja de loc misterioasa a dlui Sorin Ovidiu Vântu (sau poate Vîntu). Dupa interviurile pe care le-a dat cotidianului  “Adevarul”, a venit ieri seara un interviu aproape “antologic” cu dl Ion Cristoiu.

Familia lui Moş Crăciun

Probabil ca multi dintre politicienii Romaniei post-decembriste se despart cam greu de copilarie. Apelul la basmele si ceea ce reprezinta ele pentru aceasta frumoasa perioada a vietii au intrat in “politica mioritica” pe usa din fata, devenind simboluri politice mai mult sau mai putin reusite.