Archive for the ‘Educatie’ Category
Comunicare, comunicatori, politică de comunicare – a doua parte
Vezi prima parte a articolului. Aparitia calculatoarelor, retelelor de comunicatie prin internet au reusit sa inchida un ciclu in istoria civilizatiei umane. Am inceput sa comunicam si sa ne si sa creem o memorie culturala prin abstractizarea limbilor, inventand scrisul si sa ne folosim de tablitele de lut pentru a creea o “memorie minerala”, am continuat asa aproape un mileniu; apoi, incet, am inceput sa creem o “memorie vegetala”, de la papirus si pana la hartie, care astazi incepe treptat sa dispara. Pana la urma ciclul s-a inchis cand omenirea s-a intors la memoria minerala, care ne permite astazi nu numai sa pastram cam tot ce s-a scris in trecut, ci sa si generam zilnic milioane de noi piese de informatie pe care le difuzam prin relelele de comunicare electronica. Mica explicatie nu-mi apartine, ea apartine celebrului autor italian Umberto Eco, care a expus-o intr-unul dintre cele mai interesante eseuri ale contemporaneitatii noastre (puteti citi cateva lucruri despre asta, aici).
Majoritatea noastra am fi foarte uimiti sa vedem cat de putin s-a schimbat esenta corespondentei publice (institutionala) si private in ultimele 23 de secole ale societatii umane. Cand spun 23 de secole ma refer la ceea ce cunoastem noi, pentru ca s-ar putea ca perioada ar putea fi mai lunga. Daca citesti documentele gasite la Amarna, in Egipt ( scrise intr-un interval de 70 de ani intre 1380 – 1321 i.Hr) vei descoperi cu stupoare cat de putin a evoluat mentalul uman (despre arhiva de la Amarna, puteti citi aici si aici). Anvelopa mesajelor este diferita, formularile sunt diferite si binenteles ca stilul difera, dar continutul mesajelor ramane actual; pana la urma majoritatea mesajelor de natura diplomatica contine eforturile diversilor de a altera sau a consolida un “adevar subiectiv” al destinatarului sau destinatarilor si in prima parte a articolului, am mentionat: Citește restul acestei intrări »
Comunicare, comunicatori, politică de comunicare – prima parte
Nu sunt un profesionist al comunicarii, sunt insa un consumator si un furnizor al unor elemente care pot fi considerate parti ale unui mod de a comunica. Intr-un eseu pe care l-am numit “Lumea in care traim” si pe care l-am publicat fragmentar in mai toate blogurile mele (fiecare cu specificul lui) am descris cateva probleme pe care un profesionist ( sa zicem un istoric) al viitorului le-ar putea avea cu perioada in care traim. Scriam:
Periodizarea istoriei este o chestiune didactica, de multe ori incorecta si in majoritatea cazurilor dezbatuta mai mult decat faptele in sine. Felul nostru de a pune toate lucrurile in “sertarasele” mintii este aproape un impuls biologic. Problema este ca fiecare cultura isi are felul sau de a aranja altfel sertarele memoriei si de aici discrepantele majore in felul cum ne folosim de aceasta memorie istorica. Citește restul acestei intrări »
Studii la Oxford sau la Sorbona? Scump, scump, la Bioterra era mai ieftin !
Redactat de @Cetatean
Motto: „Sistemul universitar românesc este foarte slab şi eu nu pun nici un preţ pe el. Nu am o argumentaţie mult prea solidă pentru alegerea făcută. Bioterra îmi era la îndemână” (Robert Negoita, PSD, ala cu minorele).
Ca sistemul universitar romanesc e foarte slab, asta o poate spune doar cineva care a invatat intr-un sistem universitar din Europa sau din SUA (sau, de ce nu, chiar Asia). Insa venita din partea unui politician care avea drept singura preocupare cum sa dezbrace cateva fete de liceu, acuzatia la adresa sistemului universitar romanesc e nedreapta si trebuie sa iau atitudine.
NU. Sistemul universitar romanesc nu e foarte slab. El e cel mai bun sistem universitar din lume. Si cum sa nu fie, cand un individ prins copiind in teza de doctorat pana si greselile din diverse carti ajunge Prim-Ministru? Nicaieri in lume o teza rasuflata si banala (Dumnezeule, fituica aceea despre Curtea Penala Internationala scrisa de Ponta Victor-Viorel intr-un limbaj de clasa a X-a e teza de doctorat in Drept?!) nu deschide o cariera politica mai fulguranta ca in Romania. Citește restul acestei intrări »
Viaţa la PET – politică cu “natură moartă”
Acest articol nu se refera direct la stilul cunoscut in artele plastice sub numele de “natura moarta”, ci la impresia puternica pe care o produce observatorului politic onest, atat cat poate fi onestitatea legata de politica, peisajul politic autohton. Pentru a incerca totusi o legatura trebuie sa amintesc cititorului ca “natura moarta”, ca si celelalte genuri de pictura, se obisnuia sa se vanda in piata. “Da-mi si mie un Rembrandt, da, da, si un Rubens! Ah, mi-a mai ramas niste maruntis! Tine aici si vezi daca imi ajunge si de un de Heem.” Astfel, artistul putea alege dupa bunul sau plac subiectul si compozitia. Cu putin noroc, dadea la targ peste un burghez de prima generatie imbogatit pe mare sau din bulbi de lalele caruia pictura sa ii faca cu ochiul. Nu-mi fac iluzia ca viitorul apropiat lucrurile vor sta altfel si ca vom avea imediat o clasa politica mai buna. Mai toti sunt la fel. Daca totusi exista calitate, ea este pentru export, surghiuniti la Bruxelles. Citește restul acestei intrări »
Ticăloşii de ieri, azi şi probabil de mâine!
Subiectul nu ar trebuie sa fie o noutate pentru cititorul informat al Romaniei contemporane. Romania se afla intr-o criza cronica de conducere de foarte multi ani. Generatia a doua de lideri politici de dupa revolutie a esuat si a treia nici macar nu are sansa de a se ridica. Simplu, nu are nici aripi si orizontul lor este la nivelul nasului propriu. Romania post-decembrista nu a reusit sa genereze conditiile de crestere si educatie ale unei generatii de conducatori adevarati. Citește restul acestei intrări »
Cu vacile la abator
Probabil ca inca o vaca sacra va fi sacrificata in urmatoarele zile, cea a educatiei romanesti. Nici ca nu se putea altfel. Un sistem total lipsit de performanta, complet politizat, intr-o “reforma” continua de douazeci de ani si bazat pe retributii din afara sistemului formal- acele vesnice meditatii fara de care nimeni sau aproape nimeni nu poate avea “succes la invatatura” – a fost dovedit cu date.
Nu mai are importanta daca vor zbiera ca Funeriu este incompetent, el a castigat partida chiar daca maine va fi concediat. Nu Funeriu a construit sistemul, el a fost “construit” in acei douazeci de ani de “andronesti” dupa chipul si asemanarea celui sarac si cinstit. Funeriu a indreptat oglinda ca sa putem vedea cu totii – elevi, parinti si profesori care sunt adevaratele performante ale sistemului educational romanesc. Citește restul acestei intrări »
Povestea unui “Parteneriat pentru România”
Trecutul recent: Guvernul Emil Boc-1 a fost cel care a guvernat România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009 sub titulatura “Parteneriat pentru Romania”. Dupa destramarea lui scriam: Citește restul acestei intrări »
Frumoşii plagiatori ai Germaniei!
Nu am sa inteleg niciodata de ce frumosii si bogatii, in plin succes ale carierelor lor, au nevoie de o amarata diploma de doctorat si de ce ar face frumosii si sus-pusii respectivi niste magarii demne de al nostru mioritic Nicu Mischie.
Povestea stralucitorilor plagiatori sta cam asa: Citește restul acestei intrări »
O istorie de plumb – Codicele Iordanian
Deoarece presa a publicat o sumedenie de bazaconii, legate de subiectul din titlu, am hotarat sa fac putina ordine in prostioarele scrise de presarii de rand si sa aduc la cunostinta celor care nu citesc blogurile mele de specialitate cateva fapte legate de publicatiile sensationaliste legate de acest subiect Citește restul acestei intrări »