Revista Presei – 26 Octombrie / reţeaua „naşilor” de la vămi la CFR

Bună dimineata intr-o zi de vineri. În sudul şi sud-estul ţării vremea va fi în general frumoasă şi mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă. În celelalte regiuni cerul va prezenta înnorări şi izolat va ploua slab îndeosebi în Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime vor fi de la 10 …12 grade în nordul teritoriului şi în depresiuni, până la 23…24 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime, în general, între 2 şi 12 grade. Dimineaţa şi noaptea în zonele joase, îndeosebi din regiunile intracarpatice, pe arii restrânse va fi ceaţă.

La Bucureşti, vineri, vremea va fi predominant frumoasă şi caldă pentru ultima decadă a lunii octombrie. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 7 … 9 grade.

Curs valutar  BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5640   RON; 1 USD = 3. 5078     RON; 1 EURO = 1. 3011 USD; Francul elvetian 3. 7728 RON. Gramul de aur 193.3555 RON.

Statul se împrumută mai scump în lei, iar alternativa finanţării în valută devine din ce în ce mai tentantă. Ieşirea de ieri pe piaţă cu obligaţiuni pe cinci ani este prima din luna mai încoace. Ministerul Finanţelor încearcă să prelungească maturitatea sumelor împrumutate de la bănci după ce anul acesta a accesat preponderent finanţări pe termen scurt şi are de rambursat anul viitor peste 70 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 200 milioane de lei (44 mil. euro) printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2017, plătind un randament de 6,56% pe an, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de licitaţia anteriorată cu astfel de titluri. Statul se împrumută mai scump de la bănci pentru că lichiditatea din piaţă a scăzut şi băncile se împrumută la rândul lor mai scump. Analiştii se aşteptau înainte de licitaţia de ieri la un randament apropiat de 6,6% pe an, având în vedere nivelul dobânzilor la care se fac tranzacţii cu titluri de stat pe piaţa secundară. Creşterea randamentelor la lei vine în contextul în care Finanţele au reuşit să emită săptămâna aceasta titluri în euro pe piaţa internă la o dobândă în scădere. „Credem că temerile legate de inflaţie şi incertitudinea în privinţa alegerilor cân­tăresc mai mult decât potenţiala scădere a randamentelor la lei datorată recentei vânzări de titluri în euro”, afirmă Mihai Tantaru, economist în cadrul ING Bank. Trezoreria a atras luni 421,5 mil. euro de pe piaţa locală, aproape triplu faţă de valoarea programată a emisiunii şi la un randament mediu de 3,76%, cu peste un punct procentual sub nivelul înregistrat anul trecut. Ministerul Finanţelor trebuie să răscumpere în luna noiembrie bonduri în euro în valoare de 794 mil. euro, iar suma împrumutată la începutul săptămânii reprezintă doar prima etapă de prefi­nanţare. Integral in ZF.

Ziua Armatei, fără preşedintele Traian Băsescu. Autorităţile de la Bucureşti s-au bâlbâit în ceea ce priveşte invitarea la Carei a preşedintelui României, care este şi şeful Armatei. Evenimentul organizat ieri la Carei cu ocazia Zilei Armatei a strâns sub aceeaşi umbrelă unii dintre cei mai importanţi oameni din stat, însă nu şi pe preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Radu Stroe, au asistat la ceremoniile prin care s-a marcat sărbătoarea Armatei Române. Conform unor surse apropiate Preşedinţiei, iniţial, Traian Băsescu nu a fost invitat la manifestările festive din judeţul Satu Mare, deşi în fiecare an preşedintele primea o invitaţie scrisă din partea Ministerului Apărării Naţionale (MApN), însoţită de un program. De această dată, şeful statului a primit miercuri, cu o zi înainte de eveniment, doar programul, pe care nu era trecută funcţia preşedintelui, ci era menţionat doar „domnul Traian Băsescu”. Potrivit aceloraşi surse, MApN a trimis invitaţia abia joi, chiar în ziua evenimentului, iar Traian Băsescu l-a numit pe consilierul Iulian Fota să reprezinte Administraţia Prezidenţială la Carei. „Ţine de o minimă decenţă, bun-simţ putem să-i spunem, ca şeful statului să fie invitat, fiind, potrivit Constituţiei, şeful Armatei. Dar în ultimele şase luni de guvernare a USL s-au întâmplat tot mai puţine lucruri normale. În Constituţie, preşedintele este numit Comandant al Forţelor Armate, deci ar fi trebuit invitat. În acest moment nu există relaţii instituţionale corecte şi normale între Ministerul Apărării şi preşedinte”, a declarat Mihai Stănişoară, fost ministru al Apărării în perioada decembrie 2008 – decembrie 2009. Integral la Adevarul

Viorel Cataramă, contracandidatul lui Crin Antonescu la Senat. Pavelescu confirmă: ”Va fi pe listele PNTCD”. Viorel Cataramă va fi contracandidatul lui Crin Antonescu în alegerile parlamentare. El va intra în cursa electorală din partea ARD, în colegiul din sectorul 3 al Capitalei, unde s-a înscris și actualul președinte al PNL. Președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu, a confirmat informația EVZ, într-o declarație pentru Realitatea TV. El a spus că Viorel Catarama va candida din partea PNȚCD. ”Cred ca este o confruntare necesară care va clarifica ce se mai poate clarifica din eșichierul politic românesc”, a spus Pavelescu. În 2010, Viorel Cataramă a fost exclus din PNL după ce a intrat în conflict cu Crin Antonescu. La acea vreme, omul de afaceri a anunțat că-și depune candidatura împotriva lui Antonescu la funcția de președinte al PNL. În campania electorală din partid, Cataramă a lansat mai multe atacuri la adresa lui Antonescu, relația celor doi tensionându-se foarte mult. Omul de afaceri a acuzat faptul că, potrivit raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale ale PNL, din alegerile prezidenţiale 2009, datoria partidului este de 1,6 milioane euro. „Nu cumva sponsorii partidului doresc să dispară din conducerea PNL acele voci specifice liberalismului?”, s-a întrebat el.Replica lui Antonescu a venit rapid: „Trebuie să îi răspund cetăţeanului Cataramă Viorel, încă membru al PNL, din neglijenţa noastră încă membru al PNL. Nu-i ştiu gradul”. În cele din urmă, Cataramă a renunțat, în ziua Congresului PNL, să-și mai depună candidatura. Astfel, singurul oponent al actualului șef al PNL a fost deputatul Ludovic Orban, care însă a fost învins.  Antonescu a obținut 986 dintre voturile delegaților liberali, în timp ce Orban, doar 357 voturi. Integral in EVZ

Cum funcţiona reţeaua „naşilor” din CFR. şpaga era „spălată” cu parolă la chioşcurile de pe peron. Camera ascunsă cu angajaţii CFR care iau mită. Reţeaua de dare şi luare de mită de la CFR Călători funcţiona în cinci regiuni ale ţării şi a fost condusă de trei revizori de la Regionala Bucureşti, care „spălau” mitele primite de la controlorii de tren prin intermediul chioşcurilor pe care le-au deschis prin gări, au declarat pentru gândul surse din cadrul anchetei. Piramida mitei începea de la controlorii care luau bani de la călătorii prinşi fără bilet. După ce îşi opreau lor o parte din aceşti bani, dădeau restul primului superior ierarhic, adică şefului de tren. De aici, mita mergea din mână în mână, ultimii care primeau bani fiind revizorii de specialitate. Banii se dădeau în plicuri, în toaletele trenurilor, iar dacă se întârziau plăţile, şefii filierei făceau presiuni sau treceau la ameninţări. Totodată, ei aveau grijă de oamenii lor, plasându-i pe cele mai bănoase trasee şi anunţându-i când urma un supracontrol.Au fost emise 18 ordonanţe de reţinere pentru angajaţii CFR suspectaţi de luare şi dare de mită. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, Alina Popescu, a precizat că procurorii vor solicita instanţei arestarea preventivă pentru 29 de zile pentru cei care au fost reţinuţi. „Ancheta vizează aproximativ 200 de persoane”, a mai declarat reprezentantul parchetului. În cadrul investigaţiei au fost utilizaţi 12 anchetatori sub acoperire, au mai precizat reprezentanţii Parchetului Tribunalului Braşov. La Braşov a ajuns şi „lotul” Cluj-Mureş-Bistriţa Năsăud – în total, 18 persoane. Între timp, au mai fost emise încă trei ordonanţe de reţinere, pe lângă cele 18 emise deja. De asemenea, au fost audiaţi 69 din cei 81 de învinuiţi. Procurorii au mai reţinut pentru 24 de ore încă şapte angajaţi CFR. Printre ei se numără şi unul din revizorii regionali. Audierile de la Parchetul Tribunalului Braşov continuă. Integral in Gandul

Elena Udrea, Roberta Anastase şi Ioan Oltean au scăpat la mustaţă de Comisia de etică a ARD. Vezi cum s-a votat în comisie şi lista completă a candidaţilor respinşi. Comisia de Etică a Alianţei România Dreaptă, condusă de Monica Macovei, a finalizat ieri verificarea candidaţilor la alegerile aprlamentare din 9 decembrie. Astfel, dintre cele 502 candidaturi analizate 36 au primit aviz negativ, lista completă fiind transmisă de comisia Macovei co-preşedinţilor ARD, care urmează să decidă dacă vor ţine sau nu cont de problemele identificate în cazul celor 36. Comisia de etică a fost formată din cinci membri (Monica Macovei , Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – FC, Mihaela Vasilatii – PNTCD şi Ioan Greceanu – NR), iar deciziile privind validarea sau invalidarea candidaturilor s-au luat prin votul majorităţii, preşdintele (Monica Macovei) neavând drept de veto. Potrivit surselor RL, deşi au reuşit să treacă de acest filtru Elena Udrea, Roberta Anastase şi Ioan Oltean au scăpat „la mustaţă”, cu trei voturi pentru validare şi două împotrivă, soarta lor depinzând astfel de un singur vot. În cazul foştilor miniştri ai Agriculturii, Valeriu Tabără şi Stelian Fuia, lucrurile au stat invers, comisia avizându-le favorabil înscrierea în cursa electorală cu patru voturi la unu. Totodată, Comisia de etică a decis ca, începând de joi, 25 octombrie, să nu mai primeasca noi dosare de candidatură, comunicând că orice schimbare a candidaţilor este responsabilitatea exclusivă a co-preşedintilor ARD. Iată, mai jos, lista candidaturilor respinse: Romania Libera

Puiu Popoviciu, demolatorul din Kiseleff 39. Vecinii spun ca firma omului de afaceri a pus la pamant Restaurantul Casei Regale si le-a propus case in complexul rezidential pe care urma sa-l construiasca. In batalia pentru terenuri in cea mai elitista zona a Capitalei, Soseaua Kiseleff, se pomeneste, adeseori, numele lui Gabriel Aurel „Puiu” Popoviciu. Unul din terenurile vizate de acesta: suprafata de aproape 4.000 de metri patrati pe care s-a aflat fostul Restaurant al Casei Regale „Flora”, demolat in 2010. Din pacate, pentru importanta istorica a imobilului, abia anul acesta, pe 8 octombrie, Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca aprobarea de demolare a imobilului de la numarul 39, emisa de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, este ilegala. Pana sa se puna stapanire pe terenul de sub casa aflata in sfera de protectie a monumentelor istorice, timp de peste 20 de ani s-a dus o lupta acerba. Terenul şi fosta clădire regală deveniseră, în anii comunismului, magazin de protocol din care îşi făceau cumpărăturile numai angajaţii ambasadelor. După debarcarea lui Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, casa şi magazinul au intrat în posesia Comaliment SA, societate de stat care deţinea spaţii comerciale în toată Capitala. Societatea a fost privatizată, iar printre membrii Consiliului de Administraţie îl regăsim, în anul 2002, pe însuşi Gabriel Aurel Popoviciu. Integral in EVZ.

Ce înseamnă „a lua geanta“ sau „a întoarce haina“ în limbajul naşilor de la CFR. Procurorii au dat iama în trenurile şi birourile CFR Călători SA pentru a anihila “reţeaua naşilor”. Peste 200 de controlori şi revizori din toată ţara sunt cercetaţi pentru încasarea de şpăgi de la călători blatişti. Banii se împărţeau piramidal. Banalul mers pe blat, “cu naşul”, ascunde o adevărată reţea de şpăgi construită în CFR pe modelul celor din vămi. Fenomenul micii corupţii din CFR a fost unul rar investigat de procurori, dar anchetorii par să fi pornit cea mai complexă inevstigaţie ce priveşte şpăgi de peste 100 de milioane de lei colectate anual. Ancheta a fost pornită de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, care au luat pe sus cu mandate de aducere nu mai puţin de 81 de angajaţi CFR suspecţi de fapte de corupţie. În total, ancheta priveşte vizează 200 de angajaţi ai regionalelor CFR Călători din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova. Cercetările vizează controlorii, şefii de tren, dar şi cei din supra control (revizorii). Procurorii braşoveni susţin că există un traseu bine stabilit al banilor colectaţi de la călătorii blatişti. Din mână în mână, o parte din bani ajungeau şi la şefii din regionale. Controlorii de tren (naşii) luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani, deobicei jumătate din preţul biletelor, pentru a nu le da amendă. Banii erau împărţişi mai departe în toaletele trenurilor cu şeful de garnitură. La rândul lor, şefii de tren împărţeau banii cu revizorii. Procurorii spun că la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau rude ale angajaţilor CFR. Integral in Adevarul.

Guvernul aprobă sâmbătă rectificarea bugetară. Miniştrii caută bani pentru programele presuspendate de Comisia Europeană. Guvernul se va reuni sâmbătă în şedinţă pentru a aproba a doua rectificare bugetară din acest an, miniştrii care gestionează programele presuspendate de către CE având sarcina ca, până atunci, să identifice în propriul buget şi resurse prin care să acopere cheltuielile aferente acestor proiecte. „Fiecare minister va trebui să îşi asigure partea financiară pentru a continua aceste proiecte, încercând să facă în buget loc pentru aceste cheltuieli. Trebuie să fie identificate sumele, astfel încât proiectele să nu fie blocate. Aceste este primul element ca şi obligaţie pentru fiecare ministru în parte şi sâmbătă, când va fi şedinţa de guvern, acest lucru va fi luat în calcul”, a declarat consilierul de stat al premierului Eugen Teodorovici. Serviciile Comisiei Europene au informat autorităţile române, printr-o scrisoare, că au decis să „presuspende” cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, legate de transport, dezvoltarea regională şi creşterea competitivităţii economice.Proiectul de rectificare bugetară prevede că veniturile bugetului de stat vor fi mai mici cu peste un miliard lei, prin scăderi la TVA, sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate, impozit pe venit şi salarii, iar cheltuielile vor fi majorate cu 307 milioane lei pentru acoperirea costurilor de personal, achiziţii şi subvenţii agricole. Mediafax.

Ştiri Europene – 26 Octombrie 2012 / Germania: show me the money!

Va urez o zi buna!