Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

Romania secolului XX: “brigandage si panamale” (partea a doua)

Vezi postarea anterioara. “Brigandage politice” a fost o sintagma folosita de P.P. Carp, fost premier conservator, impotriva fratilor Bratianu, sefii opozitiei liberale, autorii si beneficiarii unei mega-escrocherii de inceput de secol. “Paname” este termenul generic care descrie o  escrocherie sau un  scandal de coruptie serios, termenul a intrat in presa romaneasca la inceput de secol dupa dezvaluirea internationala a cazurilor de coruptie care au avut loc in primul proiect de constructie (francez – 1893) a canalului Panama.


***

“Afacerea Skoda”

De departe, cel mai rasunator tun dat bugetului public a fost “Afacerea Skoda”. In presa vremii  s-a spus ca escrocheria si coruptia au atins culmi inimaginabile. Scandalul a izbucnit in 1933, cand marile ziare au inceput sa publice articole detaliate referitoare la neregulile afacerii ce ar fi trebuit sa transforme armata intr-o institutie moderna. Problemele se concentrau in jurul unui personaj controversat, polonezul Bruno Seletzky, reprezentantul uzinei Skoda la Bucuresti.

Prolog – La inceputul anilor ’20 isi face aparitia in Romania, in calitate de sef al reprezentantei Uzinelor Skoda, Bruno Seletzky. Nascut in Polonia, la Zakopane, el a trait peste doua decenii in Austria, dupa care a trecut in Cehoslovacia, unde s-a angajat sa lucreze intr-o uzina de armament apartinand Skoda. Inca de la venirea sa in tara noastra, Seletzky a atras atentia organelor de contrainformatii romanesti, fapt care, din nefericire, a ramas fara urmari, datorita relatiilor pe care polonezul a stiut sa si le creeze la cele mai inalte niveluri ale statului roman.

“Afacerea Skoda” nu este singura de acest gen (au mai fost incheiate contracte cu uzina cehoslovaca in 1922 si 1927), ci ultima, cea mai importanta. Seletzki, pentru a-si atinge scopurile, a impartit comisioane importante nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu uzinele Skoda, ci si altor persoane care ocupau functii importante in aparatul de stat sau in organele de conducere ale unor partide politice.

Tunuri, la propriu si la figurat – Astfel, in noiembrie 1928, Seletzky a fost “invitat” sa intocmeasca un plan privind modernizarea armamentului romanesc, pe care il realizeaza in doar trei-patru luni. In luna mai 1929, oferta Skoda era deja pe cale de a se perfecta. Imediat are loc o sedinta a oficialitatilor romane (un fel de CSAT de astazi), avand ca scop acest contract. Printre participanti se numarau prim-ministrul Iuliu Maniu, ministrul apararii, generalul Cihoschi, precum si o serie de ofiteri superiori de specialitate. Ei au hotarat sa comande tot ce era nevoie de la uzinele Skoda, mai putin piesele de artilerie grea, care ar fi urmat sa vina din Franta. Numai ca o comisie de experti militari a comunicat conducerii Ministerului Apararii Nationale informatia falsa ca tunurile fabricate la uzinele franceze Schneider erau cu 60.000 de dolari mai scumpe decat cele oferite de… cehi. Zis si facut, Romania a comandat uzinelor Skoda, in martie 1930, munitii si armament, inclusiv artileria grea, in valoare de peste cinci miliarde lei, cifra imensa pentru acele vremuri.

Contractul incheiat (nr. 6.102, din 17 martie 1930) a avut numeroase clause defavorabile partii romane, iar autoritatile militare autohtone l-au aprobat fara niciun fel de consultare a institutiilor competente – Directia tehnica si Consiliul Superior al Armatei. Mai mult, actul nu era insotit, dupa cum era normal si atunci, de caiete de sarcini in care sa se specifice o serie de detalii tehnice. Una peste alta, acest contract a adus statului roman un prejudiciu de 900 de milioane  de lei (aproximativ 9,2 milioane de dolari, o suma imensa la acea vreme), cifra rezultata din comparatia cu valoarea unui contract similar incheiat de Iugoslavia in aceeasi perioada – pretul materialelor pentru armata romana era cu 18%-25% mai ridicat. Nu de alta, dar, potrivit anchetatorilor, comisioanele primite de cei care, sub o forma sau alta, au facilitat contractul au totalizat peste 19 milioane de lei.

Politicul in afacere – Un amanunt important este cel ca regele Carol al II lea ştia de diferentele enorme de pret, insa nu a luat nici o masura – starnind speculatii ca şi el ar fi fost implicat in aceasta poveste. Inainte sa explodeze scandalul, regele Alexandur al Iugoslaviei i-a adresat o scrisoare regelui Carol al II lea in care il avertiza ca tunurile vandute de Skoda Romaniei sunt cu 25% mai scumpe decat aceleaşi tunuri vandute la Belgrad.  Vaida Voevod, confruntat cu cererea de demisie din partea Parlamentului a preferat sa faca publice cat mai multe date din dosarele “Afacerii Skoda”. Liberalii şi presa lor l-au sfartecat pe Iuliu Maniu – premierul care a aprobat incheierea contractului. Tinta liberalilor a fost nepotul lui Maniu – Romulus Boila – al carui nume ar fi fost gasit pe ştatele de plata ale lui Bruno Seletzki. De asemenea, mai multi ofiteri de rang inalt au fost audiati in timpul procesului, dovedindu-se legaturile lor cu Bruno Seletzki, insa nici unul nu a fost pus sub acuzare.

In literatura – Afacerea Skoda a intrat in literatura romana prin intermediul dramaturgului Mihail Sebastian, prin piesa “Ultima ora”, unde cateva greşeli de corectura duc la aparitia unor cuvinte fara sens (gen Protar, Carun) care arunca in aer industriaşii şi patronii de presa. In perioada de maxim apogeu a “afacerii Skoda” in presa romaneasca s-au vehiculat cuvinte fara sens gen Fuzus, Fybem, Palaelibus, Gopoz – toate extrase din comunicarile cifrate ale lui Bruno Seletzki capturate de autoritati. Reprezentantul Skoda a refuzat sa descifreze mesajele codificate in fata justitiei, astfel ca de cele mai multe ori Fuzus şi Gopoz primeau interpretari cat se poate de originale in presa. “Palaelibus” a dat cea mai mare bataie de cap ziariştilor – aici fiind vorba de banii folositi pentru captarea bunavointei functionarilor şi ofiterilor romani.

Pedeapsa – Asa cum poate va asteptati, singurul pedepsit in aceasta afacere a fost Seletzky, care a primit… cinci ani de inchisoare. Demnitarii romani implicati in toata aceasta poveste nu au fost condamnati, pentru ca au disparut probele de la dosar.

***

Afacerea “Pavajul” – varianta interbelica a asfaltarii

Refacerea (dubioasa) a infrastructurii Bucurestiului nu este o inventie a primarilor de dupa decembrie 1989. Pana si edilii de legenda ai Capitalei, Dem I. Dobrescu si Pache Protopopescu – cei care au botezat cu numele lor strazi si parcuri -, au procedat la fel. Au atribuit lucrari de refacere a carosabilului unor “grupuri de interese”, fara licitatie si la preturi supralicitate.

Presa interbelica a demonstrat cu documente ca, in 1933, primarul Protopopescu a atribuit fara licitatie pavarea unei strazi din Bucuresti unor apropiati, familia Rudenberg, agenti electorali ai edilului. Nu in ultimul rand, firma familiei respective nici nu avea experienta in domeniu…

Dem I. Dobrescu a facut exact acelasi tip de “greseli”. Intr-un raport prezentat de o comisie de ancheta, in 1934, si care viza lucrarile de reparatii la strada principala din zona Unirii, se aratau urmatoarele: “Am dovedit ca lucrarile s-au executat intr-un mod scandalos. Ca in timp de jumatate de an pavajele s-au deteriorat, s-au ondulat si trebuie refacute complet. Betonul folosit e de calitate proasta, asa ca nici dupa sase luni nu a facut priza. (…) Oferta aprobata de domnul primar Dobrescu prin buna invoiala a fost neprecisa si nu s-a clarificat situatia materialelor vechi in valoare de doua-cinci milioane de lei, lasand totul la discretia ofertantului (…) Ofertantilor nu li s-a cerut nicio justificare de capacitate tehnica si materiala, desi domnul Zoltan Davidovits n-a lucrat niciodata in bransa pavajelor, fiind un biet functionar la strandul Kiseleff, iar Zigler, dupa cum ne spune chiar unchiul sau, este de meserie croitor. (…) Ofertantilor li s-a micsorat garantia de la 10% la 6%, aceasta nefiind suficienta pentru refacerea pavajelor macar in parte”. Comisia precizeaza ca pretul real pe care ar fi trebuit sa-l plateasca primaria ar fi fost de 40 de ori mai mic decat cel efectuat.

***

Afacerea “Spirtul Negru” – precursorul contrabandistului modern

Senzatia de “déjà-vu” se mentine si in cazul afacerilor cu bauturi alcoolice. In perioada interbelica, fabricarea si comercializarea bauturilor alcoolice se facea platindu-se un anumit procent catre bugetul de stat. Cum aceasta taxa avea un cuantum semnificativ, nu putini erau cei tentati sa incalce legea, chiar daca riscau ani grei de inchisoare.

Filiera spirtoaselor – Comertul clandestin cu bauturi alcoolice a luat avant in anii crizei economice. Erau implicati inclusiv functionari de rang inalt din ministere. “Afacerea Spirtul Negru din Maramures”, cum a fost denumita, a facut mult timp deliciul presei de la inceputul anului 1930. Ziarul “Dimineata” scria ca “descoperirea unei fabrici clandestine de spirt din Simleul Silvaniei a dat mult de lucru autoritatilor din judetele Somes, Satu Mare si Maramures. S-a constatat cu aceasta ocazie ca sute de hectolitri de spirt de contrabanda au fost vandute timp de opt luni in toate orasele si satele din nordul Ardealului”.

Fara frontiere – Milionarul Mihail Cengesi a fost principalul acuzat in aceasta afacere. El pusese la punct o serioasa retea de distributie a produselor fabricii sale. Potrivit declaratiilor unui caraus, se pare ca o cantitate semnificativa de spirt contrafacut a fost transportata in Ungaria si Cehoslovacia. “Precum se stie, cehii urmaresc de aproape pe cei care inlesnesc introducerea spirtului in tara vecina. Totusi, banda era asa de bine organizata, incat, desi lucra de mai multe luni, nu a putut fi prinsa. Mihail Cengesi, fiind foarte bogat si avand, pe deasupra, si presedintia sindicatului spirtului, a putut usor sa obtina concursul tacit al unor persoane cu mare trecere”, scria “Dimineata”.

Pana la urma, si in acest caz, pedepsele au fost modice. Cengesi a fost condamnat la opt ani de inchisoare. Au mai fost arestati doar cativa dintre membrii retelei, mult prea putini fata de amploarea fenomenului, dupa cum afirma presa vremii. Si niciun demnitar, evident.

Surse: Ziarul “Financiarul” – 27 Martie 2008; Barbu, Daniel. Republica absenta  Nemira, 2004; Crisan, Gheorghe. Piramida puterii   Pro Historia, 2001. Diamond, Larry. Moving Up Out of Poverty: What does Democracy Have to Do With It? Aug. 2004. Fragmente publicate si pe Politeia la data de  25/07/2010

54 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. buna dimineata

    toate’s vechi si noua toate …

    poporul care nu isi cunoaste istoria e condamnat sa o repete

    fraierii nu mor, se schimba

    si mai sunt vorbe de duh care multi le stiu la un nivel superficial, dar cand sa le aplice …

    amos

    07/10/2012 at 9:13 am

  2. Felicitari, sper sa intelegem si mai ales,sa nu uitam, lectiile istoriei !

    Mihail Cimpeanu

    07/10/2012 at 9:16 am

    • Buna Dimineata,
      Multumesc 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 9:19 am

  3. am mai citit mai de mult (cred ca tot aici pe Politeia) despre „tunuri” date pe la noi. partea cea mai interesanta a fost ca singura data cand au fost condamnati functionari de rang inalt a fost pe vremea lui ceasca… spune multe despre noi

    amos

    07/10/2012 at 9:16 am

    • Buna amos 🙂

      Da, era vorba de afacerea „vinului botezat” Bacus. Omul a primit pedeapsa capitala si a fost executatat. Probabil ca ne „prieste” dictatura, asta ar fi concluzia.

      Theophyle

      07/10/2012 at 9:20 am

    • Si pe vremea lui Basescu, de aici asemanarea cu dictatorul, nu? 🙂

      Bogdan

      07/10/2012 at 9:25 am

  4. Buna dimineata!
    Cum ar arata astfel de momente din istorie introduse intr-un manual scolar? Sunt curios ce efect ar avea.

    Moldoveanu

    07/10/2012 at 9:28 am

    • salut Moldo 🙂
      Asta ar fi chiar o chestie interesanta! Nici o sansa sa se intample 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 9:43 am

      • Incep sa cred ca am numai idei anormale. 😀

        Moldoveanu

        07/10/2012 at 10:02 am

        • In nici un caz! Noi traim intr-o realitate anormala 😦

          Theophyle

          07/10/2012 at 10:06 am

  5. Salut Theophyle
    In concluzie , am avut si avem o clasa politica corupta . Asta e in gena romanului . Inutil sa speram in ceva mai bun . „afacerile” pe banul public au fost mereu la mare cautare .

    stefan60

    07/10/2012 at 9:32 am

    • Salut Stefan 🙂
      Ce citesti este un mic mizilic fata de ce vei citi saptamana viitoare cand voi povesti de coruptia anilor ’90. Ani de inflorire a capitalismului de cumetrie si a economiei „de piata” romanesti.

      Theophyle

      07/10/2012 at 9:45 am

  6. O buna dimineata tuturor 🙂

    elap

    07/10/2012 at 9:32 am

    • buna dimineata ela 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 9:45 am

  7. Pentru interesati, un articol tradus din The Economist: Socialismul francez înfrânt de lipsa performanţelor

    http://politeiaeuropa.wordpress.com/2012/10/07/socialismul-francez-infrant-de-lipsa-performantelor/

    Theophyle

    07/10/2012 at 10:01 am

    • Eu am o sumedenie de colegi din Franta, si ce zic astia din The Econmist acuma ziceau ei inainte de alegeri. Situatia a fost foarte similara cu alegerile noastre din 2009, cu Hollande un fel de Geoana plin de promisiuni despre construirea unui paradis socialist. In Elvetia sint cam 200000 de francezi si cam 95% din ei nu il inghiteau pe Hollande. Zicau ca sint nevoiti sa-si caute de lucru in alta parte tocmai datorita lipsei de competitivitate a industriei in Franta. Nu intelegeau cum de lumea crede in povestile lui Hollande care se bazau toate pe crescut cheltuieli sociale si zero masuri de crestere a competitivitatii industriei. Dar se asteptau la rezultat (cistigarea de catre Hollande) caci ziceau ei „explica niste reguli elementare de economie unui lider de sindicat si vei gasi o incapatinare idioata intocmai fanatismului religios”.
      In Elvetia a fost un referendum pentru marirea concediului legal de la 4 la 6 saptamini. Referendumul nu a trecut, unul din argumentele contra fiind tocmai modelul francez folosit pe post de sperietoare: „vreti vacante ca in Franta, atunci veti ajunge si la modelul francez cu salarii de trei ori mai mici ca in Elvetia”

      Aha

      07/10/2012 at 11:00 am

      • Salut Aha,
        chiar nu-mi pare rau de francezi. Si-au facut-o cu mana lor, ca de obicei 😀

        Theophyle

        07/10/2012 at 1:28 pm

  8. Foarte interesanta recenzie. Eu, un biet ignorant, nu cunosteam fata aceasta a Romaniei interbelice. Tu insa Theophyle cunosteai lucrurile astea. Care mai este argumentul tau atunci sa mai speri in schmbare din surse interne? Cum putem noi spera sa eliminam aceste proaste obiceiuri in afara unei dictaturi sau in afara unor presiuni consistente din exterior pentru care sa primeze eficienta in afara comisionului?

    Am trait ceva vreme un vis ca vremurile de dupa ’90 reprezinta un accident moral. Insa cu cat invat mai multe lucruri in dau seama ca totul se incadreaza intr-o traditie de rau augur. Putinele momente in care spatiul carpato-danubiano-pontic a mers inainte etic reprezinta accidente ale istoriei noastre.

    In aceste conditii, de unde speranta in mai bine in Romania printre semeni?

    acspot

    07/10/2012 at 10:47 am

    • Buna dimineata,

      Alternativa la speratnta este in cazul cel mai bun resemnarea, in cazul cel mai rau disperarea. Speranta este bazata intotdeauna pe influenta care este si o sa fie exercitata. Influenta este, a fost si intotdeauna o sa fie din afara Romaniei. Romania moderna a fost intemeiata de pasoptisti (si urmasii lor imediati) si daca dorim sau nu, de masoneria secolului al XIX-lea. Romania o sa traverseze cumpenele in care se afla, condusa de alti „pasoptisti si urmasii lor” educati si ajutati de UE.

      Pe pagina de garda a Politeiei este o imagine cu un tricolor si niste domni in haine occidentale ale secolului al XIX-lea. Pe drapel scrie „Dreptate si Fratie” cu litere chirilice. Un simbol mai elocvent decat se nu vei gasi.

      Theophyle

      07/10/2012 at 10:56 am

      • Multumesc de raspuns. De acord cu cele scrise de tine 🙂 Avem insa o problema. Nu multi dintre cei educati de UE se mai intorc in Romania.Tot de la UE trebuie sa vina si politica de repatriere cred.

        acspot

        07/10/2012 at 1:13 pm

        • acspot,
          Nici pasoptistii nu au fost multi, de fapt mult mai putini decat s-a crezut. Si totusi au reusit.

          Theophyle

          07/10/2012 at 1:27 pm

          • Draga Theophyle,

            Sunt multi romani plecati in UE. Numai in Italia si Spania 2 milioane. Multi studenti mai rasariti la studii in vest sau peste ocean si oameni calificati, prestand munci calificate, aflati la apogeul carierei lor profesionale, muncind pentru straini.

            Majoritatea, cel putin zilele astea (printre ei incep sa ma numar si eu), au pierdut speranta ca pot avea un viitor acasa daca revin. Sper ca datorita celor ca tine, care inca tin drapelul sus, care inca nu au abandonat lupta (pentru ca alternativa ar fi moartea tuturor valorilor in care au crezut si au luptat pana acum), sa poata fi atrasa o masa critica de „pasoptisti moderni”.

            Desi nu sunt atat de erudit sau eficient in lupta asta uzura, o sa imi aduc si aportul. Ai dreptate cand crezi ca nu ne mai este util sa nu mai asteptam americanii, ci romanii care au vazut si au invatat ca se poate si altfel, care si-au insusit valorile europene pe care declaram ca le impartasim si noi.

            Sper sa imi pot permite sa fiu unul dintre ei. In cel mai rau caz, daca lucrurile nu merg in directia sperata, imi voi putea creste copiii pentru export. Ajunge atata jaf la vulturi.

            acspot

            07/10/2012 at 1:46 pm

            • acspot.
              Personal nu prea vad cum sa te povatuiesc pe tine si pe zecile de mii in situatia ta. Singur lucru pe care il pot face este sa trec de la stadiul de „povatuitor” la nivelul de a incerca sa particip. O fac asta, sper ca multi alti sa o faca. Nu importa daca sunt de stanga sau de dreapta, important este sa vada putregaiul si sa incerce sa-l curetea!

              Theophyle

              07/10/2012 at 1:58 pm

              • Intrarea pe front nu tine mereu de alegere personala. Sta in firea noastra sa evitam conflicte din care am putea iesi sifonati. Conjuctura insa isi are si ea rolul ei. Insa odata intrat in lupta (in cazul meu intoarcerea acasa este sinonima unei lupte contra compromisurilor pe care cei care nu au trait niciodata altfel le numesc normalitate), voi trebui sa ma bat cu putregaiul de acasa.

                Stii care este dusmanul de care ma tem cel mai mult? Pericolul de parea ridicol, de a nu fi sustinut nici macar de catre beneficiarii directi, martori directi la stradania mea. Ori asta poate afecta serios moralul si poate aduca, asa cum spuneai, resemnarea sau, si mai rau, disperarea.

                acspot

                07/10/2012 at 3:32 pm

    • Citeste Figuri bizantine, sau istoria Bizantului, Charles Diehl&friends, si o sa zici : Moaaamaa ce bine era in intrerbelic, ce bine e acum……. 🙂

      lastnightmusic

      07/10/2012 at 10:59 am

      • Multumesc de recomandare. Am gasit cartea in format digital pe scribd. Acum mai imi trebuie timp sa o citesc 🙂

        acspot

        07/10/2012 at 1:28 pm

    • Poate prezinta interes…

      Un text de-al lui Geo Bogza din 1936 in care infiereaza cu manie proletara apucaturile societatii in care traia in materie de borduri si „amor tarifat”.
      Cateva lamuriri:
      Nefericita/victima/defuncta/decedata/moarta era Tita Cristescu, fiica fruntasului comunist Cristescu.
      Inginerul din povestire era Liviu Ciulei(tatal mult mai ilustrului sau fiu, regizorul Liviu Ciulei.
      Procesul s-a terminat cu achitarea inginerului in lipsa unor probedirecte(proces cu jurati, dupa procedura penala a timpuli)
      Totusi, inginerul nu a putut evita oprobiul public si s-a mutat undeva, in provincie. Se intelege s-au dus pulii de suflet si afacerile cu caldaramurile/bordurile.
      Cum s-a descoperit mai tarziu(mult prea tarziu) nu avea nici o vina.
      Umbra de banuiala se datora tanarului diplomat de mare perspectiva, cu care hartista intentiona sa se marite, fapt anuntat public care, se presupune, ar fi declansat gelozia turbata a inginerului Ciulei care nici el nu era tomnai batran la vremea aceea.
      O marturisire de la inceputul anilor ’70 data preotului paroh de la biserica Sf. Ilie Gorgani de o doamna aflata inainte „ultimei calatorii”(o ultima spovedanie). Doamna era menajera Titei Cristescu la vremea aceea si pusese cianura in pasta de dinti a artistei, cianura care i-a provocat moartea subita nefericitei artiste.
      De unde se poate trage concluzia ca spalatul, prea des, pe dinti, poate cauza grave probleme de sanatate.
      O ultima ocservatie: Valoarea leului in putere de cumparare.10 lei din 1936 faceau cam un oiro din zilele noastre.
      Acestea fiind zise, iata textul(emotionant din punctul meu de vedere):

      MOCIRLA

      GEO BOGZA, 1936

      „Descoperirea asasinilor din bulevardul Bratianu ramane pentru noi pe planul al doilea, fata de tot ce s’a desvaluit cu prilejul acestei enigmatice crime. Nu ne preocupa atat cine ar putea fi ucigasul din cele cateva persoane puse in discutie.Dar nu ne putem opri sa nu subliniem cat de murdare ne apar raporturile care, cu mult inainte de crima, cand viata eroilor se desfasura normal, se stabilisera intre femeia ucisa si amantii ei, intre ea si familie si intre amanti si familie.

      Roiesc in aceasta afacere cativa oameni unul si unul. Ca intr’o izbutita comedie de moravuri, in care personajele n’au nici nume, se invartesc in jurul artistei, rand pe rand: inginerul, diplomatul, avocatul, fratele, mama si toti ceilalti. Splendida galerie de monstrii morali. In fruntea ei se cuvine sa punem pe distinsul avocat, cumnat cu artista asasinata, , care ii combina afacerile, ocheste pe cei pe cei pe care ii crede nimeriti sa-I fie amanti si duce un trai fericit de pe urma aventurilor galante cu oameni generosi. Iar atunci cand actrita pare dispusa sa se incurce cu parliti, distinsul avocat intervine, trage palme, terorizeaza.

      Oamenii umili din aceasta tara au aflat cu stupefactie de gesturile largi ale amantului inginer. El se intanleste cu actrita la Constanta si o vede in pardesiu: poftim o suta de mii de lei sa-ti cumperi blana. Pe urma, dupa ce blana a fost cumparata, trebuia stropita, evident, cu sampanie. Mama actritei bea sampanie si isi cearta fata ca nu i-a cumparat o perdea. Inginerul: poftim, doamna, trei mii de lei pentru perdea. In alta zi, actrita se intanleste cu inginerul si ii spune: mi-ar trebui niscaiva parale, am acontat un apartament de noua sute de mii de lei. Si inginerul:poftim acum patru sute de mii, n’am mai mult, restul mai pe urma.

      De unde avea oare distinsul ingineratatia bani? Raspunsul n’a intarziat: lucra pentru primarii caldaramuri de cate 30-40 milioane . Era un om important in tara aceasta, un om de societate, avea nevasta pe care o stima si o iubea, cum a declarat unui ziarist. Avea probabil si sute de lucratori pentru caldaram, pe care ii platea cu 30 de lei pe zi. Mergea in schimb acasa la actrita si juca partide de table la 5000 de lei miza, pe care avea grija sa le piarda.

      De pe urma acestui binefacator, traia bine actrita, si de pe urma actritei, toata familia. Un tanar frate, care astepta in bucatarie cand inginerul era in dormitorul sora-si, a dat fuga, dupa moartea acesteia, la Sinaia, sa-l mai tapeze pentru ultima oara. Elefantul a mai scos o suta de mii de lei, chipurile pentru cheltuieli de inmormantare. Pe urma, dupa ce-au luat banii, toata familia l-a aratat cu degetul: El e asasinul!

      Daca o fi el asasinul, sau cumnatul, sau sora, sau fratele, sau mama victimei, ce importanta mai are? Marea multime e uluita de tot ce i-a fost dat sa afle: si tuturor celor care au fost pusi in discutie, si fratele, si mama, si surorei, si cumnatului, si inginerului, si lumei pe care o reprezinta, le-a intentat proces pentru o crima mai grava decat asasinatul!”

      Cu stima si inalta consideratie,

      Strajnik

      09/10/2012 at 5:03 am

    • Articol bun!

      Theophyle

      07/10/2012 at 10:59 am

  9. Daca „panamale” vine de la afacerea Canalul Panama, cred ca ar fi de interes sa aflam cum s-a stârpit coruptia de amploare in SUA si in alte ţări, care acum ne arata cu degetul. Poate asa aflam si noi ce-i de facut.

    alexmache

    07/10/2012 at 11:57 am

    • salut 🙂
      Doua metode: Fisc (IRS) si o legislatie dura aproape anti-democratica care permite unele masuri de urgenta impotriva infractorilor economici. Legislatia se Numeste RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act) Fara cele doua masuri nici vorba. Foc se stinge cu foc si nu cu apa!

      Am scris si propus asta acum 2 ani, vezi:

      https://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/04/12/viata-intr-o-democratie-perfecta/

      Theophyle

      07/10/2012 at 12:11 pm

  10. Theophyle,ai un mail 🙂

    elap

    07/10/2012 at 12:35 pm

    • Multumesc ela 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 12:45 pm

  11. Ziua buna la lumea buna.

    blog de caine rau

    07/10/2012 at 1:43 pm

    • Salut mishule,
      O zi buna! 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 1:55 pm

  12. o zi excelenta tuturor!

    Sare'n Ochi

    07/10/2012 at 2:07 pm

    • Si tie, Sare 🙂

      Theophyle

      07/10/2012 at 2:23 pm

      • 😀
        o continui pe cea de ieri si am sa ma duc la o aniversare. este mai cuminte asa.

        Sare'n Ochi

        07/10/2012 at 2:24 pm

  13. Ziua buna,

    Ou est l’essence d’antan?
    Parca ieri l-am auzit (cu urechile mele)pe Hollande ca zicea cum o sa fixeze el pretul benzinei. (In timpul intalnirii cu Sarko). S-a dus vremii de suflet si promisiunea asta, precum toate promisiunile stangii, ca o fi de la ei sau de la noi. Dar lumea spera in miracole si asta ii face irationali. 😦

    eugeni

    07/10/2012 at 4:05 pm

  14. Buna ziua la toata lumea )
    Daca doriti o pauza de politica, astazi aveti dupa o pauza cam lunga Le Corbusier:
    http://desydemeter.wordpress.com/2012/10/07/le-corbusier-1/
    😀

    desydemeter

    07/10/2012 at 4:19 pm

  15. Catalin Ciobanu ( Ciobi )

    Catalin Ciobanu

    07/10/2012 at 4:25 pm

    • imi pare bine 🙂
      Si ce aveti sa ne povestiti?

      Theophyle

      07/10/2012 at 4:29 pm

  16. buna ziua tuturor! 🙂

    zigzag

    07/10/2012 at 4:55 pm

  17. Hehehe etica !!
    Elena Udrea intineaza inaltele idealuri ale PDL-ului ! Monica Macovei se opune candidaturii EU. http://www.evz.ro/detalii/stiri/Monica-Macovei-se-opune-candidaturii-Elenei-Udrea-1004439.html
    Motivul pare a fi extrem de serios. 🙂 🙂 Blonda nu poarta basca.

    lastnightmusic

    07/10/2012 at 5:20 pm

    • ehehe ! sa vezi cum se transfera craiasa cocosilor la pnl langa cei 2 prigonei mititei :D. si-a batut joc destul cu toate placintele tradatoare aduse partid .

      zigzag

      07/10/2012 at 5:23 pm

      • ziggi – placinta tradatoare ? 🙂 esti copil ?
        Elena Udrea are 38% in colegiul 25. Nu stiu un PDL-ist mai sigur pe el sa cistige in Bucuresti, Stii tu? Decit sa plece la alt partid cred ca mai degraba candideaza ca independent.
        ….
        Acum 4 ani i-au barat candidatura si odioasei securiste: Mona MUSCA. De atunci avem un parlament curat.

        lastnightmusic

        07/10/2012 at 5:33 pm

        • de doamna Mona Musca imi pare foarte rau. a fost lucrata bine de fesenisti pentru ca statea excelent in toate sondajele. iar despre placinta .. nu asa se numeste doamna care a facut circ la motiunea care a daramat guvernul MRU? placinta a fost „lansata” de udrea in pdl. plus multe alte domnite de care nu prea stii. treburile astea i le reprosez doamnei udrea. ca la umbra „loialitatii” pe care a afisat o nu a facut decat sa incerce sa si intareasca influenta in partid si nu numai.

          zigzag

          07/10/2012 at 5:41 pm

          • Placinta e motiv sa nu fie lasata Udrea sa participe la alegeri ? Cred ca Monica Macovei va aduce motive mai plauzibile. Altfel cei 50 in frunte cu Frunzaverde cine i-a adus in PDL. ? Sa fie dati afara ! E la fel cu a spune ca MRU e traseist pentru ca a fost mai intii in PNL deci locul sau este ori in USL alaturi de Chuky ori afara din politica.

            Iti pare rau de Mona Musca ? Ma emotionezi.

            lastnightmusic

            07/10/2012 at 5:49 pm

            • @tds, inteleg, o simpatizezi pe udrea . ai motivele tale pentru asta. eu le am pe ale mele si consider ca aceasta doamna udrea nu are ce cauta in politica. da , de Mona Musca imi pare rau. a facu greseala respectiva si a platit. n are sens sa ti deschid „ranile” 🙂 si sa comparam pe Mona Musca ( si cum a platit ) cu cel care a fost sef pdl sect3 Bucuresti pana zilele trecute.

              zigzag

              07/10/2012 at 5:55 pm

              • Da am motive: Elena Udrea ma plateste sa ii fac reclama aici, plus ca mi-a promis o poza cu autograf , dar te rog sa nu spui la nimeni 🙂
                Eu zic ca si tu si MonicaMacovei sa o lasati in plata domnului sa o judece poporul votant, daca nu gasiti motive serioase, si nu motive vagi si sa ii barati pe cei cu dosare penale,

                lastnightmusic

                07/10/2012 at 6:05 pm

              • si eu sa zic la fel. o las in plata ei. vorba ta , sa o judece votantii.

                zigzag

                07/10/2012 at 6:08 pm

  18. salut pe toata lumea,
    Postare noua!

    Theophyle

    07/10/2012 at 5:35 pm


Comentariile sunt închise.