Revista Presei – 11 Septembrie / 4 luni de pierderi şi scandal

Bună dimineata intr-o zi de marti. Marţi vremea se va menţine frumoasă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări în sud-vestul şi estul ţării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 de grade pe litoral şi în Delta Dunării şi 31 de grade în Câmpia de Vest. Valorile minime se vor situa între 2 şi 3 grade în estul Transilvaniei şi 18 grade în Dealurile de Vest, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie.

La Bucureşti – Vremea se va menţine fumoasă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 25 – 26 de grade, iar cea minimă de 11 – 13 grade.

Curs valutar BNR   valabil azi: 1 EURO = 4. 4792  RON; 1 USD = 3. 5049     RON; 1 EURO = 1. 2780  USD; Francul elvetian 3. 7011    RON. Gramul de aur 195.1455     RON.

Firmele de pază caută oameni, în timp ce băncile şi retailul renunţă la personal. Firmele de pază şi companiile de resurse umane care închiriază salariaţi au fost cei mai activi angajatori în primele opt luni ale anului, în timp ce băncile, sectorul energetic şi retailul au înregistrat restructurări puternice, potrivit datelor din topul celor mai mari 300 de angajatori din 2012, furnizate de Inspecţia Muncii.
Pe segmentul servicii, efectivele celor 16 firme de pază prezente în topul angajatorilor s-au majorat în total cu aproape 2.600 de oameni în intervalul ianuarie-august 2012. Companiile de închiriere a forţei de muncă au angajat, şi ele, peste 3.700 de oameni, în timp ce alte companii de pe acelaşi segment, mai ales Poşta Română, au operat restructurări. Cele şapte sucursale şi direcţii ale Poştei Române prezente în top au redus în total personalul cu 1.763 de oameni.Tendinţe de absorbţie a forţei de muncă s-au mai înregistrat şi pe segmentele de construcţii şi telecom. În construcţii, majoritatea jucătorilor prezenţi în top au angajat oameni, cele mai active companii fiind cele specializate în construcţii hidrotehnice.Cele mai puternice restructurări s-au înregistrat în sectorul bancar, un segment de unde au plecat în total 2.158 de oameni în intervalul analizat. Următoarele domenii clasate au fost segmentele de energie şi telecomunicaţii. Aproape 2.200 de anga­jaţi au plecat din sec­torul bancar de la în­ce­putul anului, cam­pionii restruc­tu­ră­rilor fiind BCR, de unde au plecat 499 de angajaţi, şi BRD-Groupe Société Générale, de unde au plecat 388 de angajaţi. Pe de altă parte, băncile cu capital local au angajat oameni. Banca Comercială Car­pa­ti­ca şi-a majorat efectivele de angajaţi cu nouă oa­meni, în timp ce CEC Bank avea în august cu 44 de angajaţi mai mult decât la înce­putul anului.  Integral in Ziarul Financiar.

Criza politică ne împinge în rând cu Ucraina. Comisia de la Veneţia verifică respectarea statului de drept în România. O procedură similară a vizat Ungaria şi ne apropie de state precum Albania, Armenia, Azerbaidjan, Moldova sau Ucraina. Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia vor întocmi un raport despre România, în urma unei vizite de două zile care a început ieri.„Ni s-a cerut de către secretarul general al Consiliului Europei să stabilim ceea ce s-a întâmplat recent în această ţară în privinţa respectării principiilor statului de drept şi principiilor europene”, a explicat Thomas Markert, şeful Secretariatului Comisiei de la Veneţia, într-o  întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu. Verificările întreprinse de Comisia de la Veneţia echivalează cu plasarea României în categoria a doua din punct de vedere al democraţiei în Europa. O primă categorie ar fi a ţărilor care beneficiază de documente cu caracater neutru – de exemplu un raport despre legislaţia electorală din Norvegia. O a doua categorie, în care intră, practic, şi România, este reprezentată de ţări în cazul cărora se semnalează unele probleme – cum ar fi modificarea legii Curţii Constituţionale de către guvernul Ungariei. În alte cazuri, Comisia a acordat asistenţă pentru organizarea corectă a alegerilor – de exemplu în Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova sau Ucraina. Pentru a-şi realiza raportul, reprezentanţii Comisiei s-au întâlnit cu mai mulţi oficiali de la Bucureşti, implicaţi în evenimentele din această vară. O primă întâlnire a fost cu judecătorii Curţii Constituţionale, instituţie al cărui preşedinte, Augustin Zegrean, a sesizat Comisia în legătură cu derapajele Puterii de la Bucureşti. Integral In Adevarul.

Ce am pierdut în patru luni de guvernare USL. Toate marile promisiuni fi scale făcute la început de mandat au fost abandonate, ca şi unele investiţii, iar termenele de privatizare au fost amânate. Scăderea CAS, anunțată de guvernul Ponta, a rămas la nivel de promisiune. La început de mandat, guvernul USL a reactivat toate promisiunile făcute electoratului în ultimii ani. Analiştii considerau multe dintre ele, oricum, dificil de implementat acum, şi lansate mai degrabă din populism.Mai grav e că bilanţul primelor luni de guvernare USL a adus efecte negative pe care nimeni nu le-ar fi putut cuatifica. Bugetul Magistralei 5 de metrou a fost redus pentru acest an de la 380 de milioane de lei la jumătate. Cu un miliard de lei s-a redus şi cofinanţarea proiectelor cu fonduri externe nerambursabile postaderare. Toate acestea sunt urmarea unei rectificări bugetare în care majorarea salariilor şi restituirea CASS-ului către pensionari înseamnă cheltuieli suplimentare de aproape trei miliarde de lei de la buget, acoperite din sumele alocate iniţial la investiţii. Iunie era deadline- ul pentru vânzarea a 15% din Transgaz şi privatizarea Tarom, deadline ratat şi amânat. În aceeaşi situaţie sunt Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica. Integral in EVZ

Sciziune totală în relaţia cu Bruxelles-ul. Crin Antonescu şi Victor Ponta nu se mai înţeleg în chestiunea atitudinii lui Jose Barroso, cu privire la acţiunile USL din această vară. Poziţiile antagonice ale celor doi aliaţi relevă o nouă realitate: politica externă a României este acum marcată nu doar de divergenţele de viziune şi atitudine dintre Guvern şi Preşedinţie, ci şi de cea din sânul majoritatăţii parlamentare. Diferenţele de ton şi de poziţionare ale celor doi nu decurg atât din convingeri, edu-caţie sau stil politic, cât, mai curând, din interesele divergente ale premierului Victor Ponta, care trebuie să îşi salveze cumva respectabilitatea în faţa Bruxelles-ului şi a liderilor occidentali dacă doreşte ca vocea sa să fie ascultată în viitor, şi ale preşedintelui PNL, Crin Antonescu, care, „retrogradat” în funcţia de parlamentar, nu are nici un motiv să menajeze sensibilităţile europene, în schimb pare să creadă că are toate motivele să îşi conserve şi chiar radicalizeze discursul antioccidental. Niciunul dintre cei doi nu pare a fi european sau prooccidental din convingere şi niciunul nu pare să înţeleagă foarte bine nici cum funcţionează Uniunea Europeană şi nici măcar democraţiile occidentale. Victor Ponta continuă să creadă, aşa cum a declarat ziarului austriac Die Presse, că percepţia dezastruoasă pe care a avut-o tentativa de lovitură de stat a USL s-a datorat unui „PR excelent” al lui Băsescu şi unuia execrabil al USL, o convingere împărtăşită şi de Antonescu, însă în forma mai extremă a „operaţiunilor organizate coordonate şi finan-ţate”. Ambii împărtăşesc o convingere veche a comuniş-tilor români, care a funcţionat drept politică de stat până la Traian Băsescu, că în relaţiile cu Vestul totul este marketing politic şi că ceea ce este cu adevărat important nu este substanţa, fapta politică, ci modul cum îţi vinzi marfa, PR-ul. Adevăratele sentimente ale lui Ponta faţă de Occident răbufnesc în atacurile pe care le-a adus jurnaliştilor celor mai importante publicaţii occidentale – The New York Times, The Washington Post, The Economist, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Der Spiegel -, culminând cu acuzaţia absurdă că ar fi fost agenţi ai fostei Securităţi, şi din acest punct de vedere nu se deosebeşte cu nimic de Crin Antonescu. Integral in Romania Libera

Cum au ajuns companiile de stat cu pierderi să aibă cei mai productivi angajaţi. Cele mai valoroase companii din portofoliul statului, mai exact „giganţii” de stat cu afaceri de sute de milioane de euro responsabili pentru exploatarea şi valorificarea resurselor energetice, dar şi pentru operarea reţelei de transport din România, au peste 145.000 de angajaţi. Cu toate că multe dintre companiile de stat înregistrează anual pierderi de ordinul a zeci de milioane de euro, pierderi care sunt incluse în deficitul bugetar, evaluarea productivităţii resursei umane reprezintă o simplă cifră la sfârşitul bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de guvern la începutul fiecărui an. gândul vă prezintă rezultatele financiare ale celor mai mari companii de stat, prognozele privind profitul sau pierderile pe care le anticipează pentru acest an, precum şi productivitatea muncii angajaţilor din aceste companii. Angajaţii Transgaz, cea mai profitabilă companie de stat, sunt cei mai productivi, reiese din indicatorii oficiali. Pe locul doi sunt cei 24.735 de angajaţi ai CFR SA, companie care a înregistrat anul trecut pierderi de peste 167 de milioane de euro şi pentru care statul nu a găsit nicio altă soluţie de reducere a datoriilor decât anularea acestora. În aprilie, guvernul a dispus prin ordonanţă de urgenţă începerea procedurii de ştergere a unor datorii în valoare de 917 milioane de euro, prin conversia în acţiuni. Integral in Gandul.

Baronul de Argeş, căutat din nou de DNA. Biroul lui Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş,  a fost cotrobăit de anchetatori, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene. Sediul Consiliului Judeţean Argeş a fost vizitat de procurorii DNA pentru a doua oară în acest an. Procurorii au descins ieri-dimineaţă şi au percheziţionat mai multe birouri, printre care şi cel al preşedintelui CJ, Constantin Nicolescu, cel care pe 18 mai a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro în baza unor acte false. Percheziţiile de ieri, efectuate de DNA – Serviciul teritorial Piteşti şi poliţişti, au avut loc în prezenţa vicepreşedintelui CJ Argeş, Florin Tecău (PSD), care a fost chemat de acasă de către anchetatori. Acuzaţiile din acest dosar privesc fraude cu fonduri europene. „Am deschis instituţia şi le-am pus la dispoziţie procurorilor tot ceea ce ni s-a cerut şi vom ajuta ancheta. Vreau să cred că nu este o răzbunare politică”, a declarat Tecău. El a precizat că preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, este plecat în Capitală şi se va întoarce la Piteşti luni, la orele prânzului. Accesul în clădirea Consiliului Judeţean (CJ) Argeş este blocat de către lucrătorii Serviciului Judeţean de Ordine şi Paza Publică, firma care asigura ordinea în clădire şi în afara ei, iar persoanele care vor să intre în instituţie sunt sfătuite să revină. Integral in Adevarul.

USL pune presiune pe procurori. Iliescu îi înfierează pe anchetatori, Voicu vrea să-i audieze în Parlament, iar Ponta se autodenunţă la DNA. Ion Iliescu le cere socoteală procurorilor care îl anchetează pe secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. USL pune presiune pe justiţie. Membrii Uniunii nu se împacă cu ideea anchetării fraudelor de la referendum şi au lansat ieri, pe mai multe voci, un atac împotriva procurorilor DNA. Unul dintre cei mai vehemenţi critici este preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, care a apreciat că anchetarea secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, pe tema referendumului din 29 iulie, reprezintă „culmea cinismului”. Nici judecătorii CCR nu au scăpat de tirul acuzaţiilor fostului şef de stat, aşa cum se arată într-o postare pe blog. Iliescu: „Comportament inacceptabil” „După un act arbitrar al Curţii Constituţionale, care invalidează un referendum pe deplin valabil, comportamentul Parchetului, care anchetează cetăţeni pentru că au votat la referendum, a căpătat aspecte inacceptabile”, a scris pe blog Ion Iliescu. El a reiterat faptul că decizia PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu de a boicota referendumul a fost un act „antidemocratic şi nelegal”, susţinând teza conform căreia populaţia cu drept de vot a României este, de fapt, de 15 milioane de locuitori. Integral in EVZ

A doua zi a celei mai mari licitatii de telefonie mobila din Romania/Pretul frecventelor unde cererea a fost mai mare decat oferta a crescut. Marti, 11 septembrie, de la ora 9:00 incepe a doua zi a celei mai mari licitatii de telefonie mobila organizata vreodata in tara, in conditiile in care cu o zi in urma cererea operatorilor a depasit oferta in cel putin una dintre categoriile de frecvente scoase la vanzare, frecvente in care se vor putea introduce inclusiv servicii 4G. Autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) a anuntat ca este nevoie de o noua serie de runde primare, ceea ce inseamna ca pretul pentru un bloc in benzile in care exista cerere excedentara a fost majorat. Daca se vor vinde toate frecventele licitate, statul ar incasa din taxele de licenta minim 700 de milioane de euro. Autoritatea de reglementare a anuntat luni organizarea unor noi runde primare in conditiile in care cererea a depasit oferta in cel putin una dintre categoriile de frecvente licitate, fara a da mai multe detalii. Ramane de vazut daca se vor vinde toate frecventele alocate.Conform informatiilor ANCOM, in cazul procedurii de selectie competitiva, in prima runda primara pretul pentru fiecare bloc din benzile scoase la licitatie este egal cu pretul de pornire pentru respectiva categorie. Fiecare ofertant este invitat sa depuna o oferta indicand numarul de blocuri din fiecare categorie pentru care doreste sa liciteze. La incheierea fiecarei runde primare se centralizeaza toate ofertele primite, iar daca in runda respectiva cererea depaseste numarul de blocuri de frecvente disponibile in una sau mai multe categorii, se organizeaza o noua runda primara. Integral la HotNews

Zeci de percheziţii în şapte judeţe, la o grupare specializată în fraude fiscale. Sunt vizaţi şi vameşi. Un număr de 32 de percheziţii au loc în judeţele Călăraşi, Constanţa, Sibiu, Prahova, Vâlcea, Giurgiu şi în Bucureşti şi Alba Iulia, pentru destructurarea unei grupări specializate în fraude fiscale şi vamale, sure judiciare afirmând că în acest caz ar fi implicaţi vameşi şi şeful Vămii Călăraşi. Potrivit unui comunicat al DIICOT, marţi dimineaţă au loc 32 de percheziţii în judeţele Călăraşi, Constanţa, Sibiu, Prahova, Vâlcea, Giurgiu şi în municipiile Bucureşti şi Alba Iulia, pentru destructurarea unei grupări specializate în fraude fiscale şi vamale, prin sustragerea de la plata taxelor, impozitelor sau accizelor aferente, prin ascunderea beneficiarilor reali ai produselor petroliere. Cele 32 de percheziţii au loc simultan. Astfel, în Călăraşi se desfăşoară 8 percheziţii, în judeţul Constanţa -12, în Bucureşti – 4, în judeţul Sibiu -3, în Prahova au loc două percheziţii, iar câte o percheziţie se desfăşoară în judeţele Vâlcea, Giurgiu şi în municipiul Alba Iulia. Conform sursei citate, urmează să fie puse în executare 13 mandate de aducere, iar persoanele vizate vor fi duse la audieri la sediul DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi.Mediafax.

Ştiri Europene – 11 Septembrie 2012 / Săptămână de foc pentru zona euro

Va urez o zi buna!