Scrisoare deschisa adresata Curtii Constitutionale. Amicus Curiae privind rezultatul referendumului din 29 iulie 2012

Nota:  Amicus curiae (plural: Amici curiae) este un termen legal latin, literalmente „prieten al curţii”, a unei persoane sau colectivitati, care se constitue ca parte într-un caz si care in mod voluntar se oferă sa furnizeze informaţii sau sa atraga atentia unei instanţe pentru a ajuta intr-o chestiune juridica adusa înaintea curtii respective. Informaţiile furnizate pot fi un aviz juridic în formă scurta , o mărturie care nu a fost solicitata de către oricare dintre părţi sau o chestiune  publica cu implicatii in acest fapt. Decizia privind admiterea informaţiilor se află la latitudinea instanţei. Theophyle.

 Redactat de @Cetatean, in numele Comunitatii Politeia

Domnule Presedinte,

Onorata Curte,

Ne adresam public Onoratei Curti folosind procedura Amicus Curiae in legatura cu Hotararea pe care Curtea urmeaza a o pronunta in aplicarea prevederilor art.146 lit. i) din Constituţie, ale art.46 alin. (1) şi art.47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art.45 alin.(2) şi (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare

Cele ce urmeaza reprezinta pozitia unor cetateni care cunosc si respecta intru totul prevederile art.1, al. (5) din Constitutia Romaniei (« În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie ») si ale art. 142, al. (1) (« Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei ») si care doresc, ca terta parte, sa intervina pentru formula o pozitie civica si juridica privind rezultatele referendumului din 29 iulie 2012.

Aceasta interventie publica a Comunitatii Politeia nu este prima luare de pozitie cu privire la activitatea jurisdictionala a Curtii. Pe data de 3 iulie 2012, cu ocazia declaratiilor unor politicieni ai Uniunii Social-Liberale care intentionau revocarea abuziva din functie a doi judecatori, luand act cu vie emotie de Comunicatul de presa al Curtii din aceeasi zi, Comunitatea Politeia a redactat si difuzat imediat un apel public la apararea independentei si inamovibilitatii onoratilor membri ai Curtii Constitutionale a Romaniei. Acest apel este si astazi accesibil la adresa urmatoare :

 In fapt

Am luat act si ne exprimam indignarea fata de declaratiile unor demnitari (in functie sau la pensie) ai statului roman, care incearca sa influenteze Hotararea Curtii privind validarea sau invalidarea referendumului de suspendare a Presedintelui Romaniei, Domnul Traian Basescu, din 29 iulie 2012.

Condamnam vehement si denuntam ca exercitare de presiune publica asupra Curtii Constitutionale urmatoarele declaratii facute de Presedintele interimar al Romaniei, in cadrul conferintei de presa de la Palatul Cotroceni din data de 31 iulie 2012 :

« Nu știm care sunt cifrele pe care CCR le va lua în calcul atunci când va da un verdict », « CCR are de luat o decizie foarte grea, are o povara uriasa pe umeri », « CCR când va trebui să fixeze aritmetic ce înseamnă jumătate din populația cu drept de vot a României, va avea de a face cu documente și cifre diferite », « Avem de a face cu două cifre, una birocratică, valabilă din punct de vedere legal, pentru că instituțiile statului nu au fost capabile să o aducă la realitate, și avem o cifră reală care arată câți cetățeni vii cu cetățenie română există pe Pământ », « Eu aleg întotdeauna realitatea și nu birocrația ».

Reamintim cu aceasta ocazie in mod public Presedintelui interimar al Romaniei ca declaratiile de mai sus nu pot fi circumscrise numai de dreptul la libera exprimare, ci si de  Decizia 435 din 26 mai 2006 a Curtii : « Statutul constitutional al Presedintelui si al primului-ministru, precum si rolul acestora in cadrul democratiei constitutionale ii obliga sa isi aleaga forme adecvate de exprimare, astfel incat criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului sa nu se constituie in elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natura constitutionala intre acestea ».

Or, declaratiile privind necesitatea ca Onorata Curte sa « fixeze aritmetic ce înseamnă jumătate din populația cu drept de vot a României » si sa urmeze exemplul cuiva care « alege realitatea, si nu birocratia » este o forma de presiune publica asupra Curtii, efectuata de cel mai inalt demnitar al tarii, fie el si interimar, in vederea nerespectarii cadrului constitutional si legal privind confirmarea rezultatelor referendumului din 29 iulie 2012.

Condamnam asadar ca presiune publica inadmisibila asupra Curtii Constitutionale declaratiile iresponsabile ale Presedintelui interimar al Romaniei si reamintim opiniei publice ca pentru declaratii mult mai inofensive, Presedintele ales al Romaniei, domnul Traian Basescu, a fost suspendat de doua ori de catre Parlament, pe motiv ca ar fi incalcat Constitutia.

Interimatul functiei prezidentiale nu il degreveaza pe domnul George Crin Laurentiu Antonescu de respectarea stricta a Constitutiei si a legilor (dimpotriva !), si nici nu ii confera dreptul de a utiliza o functie (pe care o ocupa vremelnic) in scopul exercitarii de presiuni asupra judecatorilor Curtii Constitutionale, inaintea unei Hotarari care ar putea pune capat carierei de politician al domnului George Crin Laurentiu Antonescu, conform propriei declaratii solemne facute in planul Parlamentul Romaniei, supremul organ reprezentativ al poporului roman : « Domnule Traian Basescu […] dacă nu veţi fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viaţa politică » (sedinta din 6 iulie 2012 a Camerelor Reunite ale Parlamentului ; stenograma sedintei din 6 iulie  2012 sta marturie).

In aceeasi masura, condamnam ca iresponsabile si lipsite de orice respect fata de Onorata Curte si fata de Constitutia Romaniei pe care a jurat de trei ori (sau de doua ori: realitatea difera de interpretarea juridica in acest caz) declaratiile fostului Presedinte al Romaniei, domnul Ion Iliescu, care a afirmat public : « Curtea Constitutionala trebuie sa valideze referendumul, in spiritul respectului fata de vointa clara a electoratului roman », « Realitatea demografica a Romaniei este aceea ca nu mai exista 18 milioane de romani cu drept de vot. Se opereaza cu statistici invechite », « Deci, in realitate, cei 9 milioane de votanti la referendum,  nu reprezinta 50%  ci circa 60% din cetatenii cu drept de vot ».

 Consideram insa ca, data find varsta avansata a fostului sef al statului, precum si manifesta necunoastere de catre acesta a cifrelor oficiale ale referendumului (Biroul Electoral Central nu a avansat niciodata cifra de 9 milioane de participanti la referendumul din 29 iulie 2012), cele spuse de domnia sa trebuie privite si cu un dram de condescendenta, fiind atat expresia evidentei incapacitati de adaptare la realitatile politice si sociale ale Romaniei anului 2012, cat si si dovada peremptorie ca meandrele concretului (aflate intr-o vertiginoasa schimbare de curs) se pot dovedi inselatoare chiar si pentru cineva care a navigat printre ele cat timp a detinut cea mai inalta demnitate a statului roman, intr-o vreme in care standardele democratiei si ale statului de drept erau departe de a fi respectate.

In drept

 Cadrul legal al organizarii si desfăşurarii  referendumului de demitere a presedintelui Romaniei a suferit atat in 2007 cat si in 2012 numeroase modificari legislative.

Consideram ca Onorata Curte, atunci cand ca va analiza datele de către Biroul Electoral  Central cu privire la referendumul naţional din 29 iulie 2012 ar trebui sa ia in considerare urmatoarele acte juridice:

• Decizia Curtii Constitutionale nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea  referendumului, in care se afirma: « Tot astfel, Curtea constată  că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală ».
• Legea nr. 131 din 17 iulie 2012 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, promulgata prin Decretul prezidential 506 din 17 iulie 2012.
• Hotararea Guvernului nr. 682 din 7 iulie 2012 pentru stabilirea mãsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, in care se afirma, la art. 5, al. (1), respectiv art. 12, al. (3), urmatoarele :

« Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selecteazã şi prelucreazã datele privind cetãţenii cu drept de vot, tipãreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în douã exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare.

  În termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri, prefecţii comunicã structurilor teritoriale ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date numerotarea şi delimitarea secţiilor de votare, în scopul întocmirii copiilor de pe listele electorale permanente ».

Invocarea de catre Presedintele interimar al Romaniei sau de catre parlamentari ai Uniunii Social-Liberale a datelor (provizorii sau definitive) privind recensamantul populatiei si al gospodariilor din anul 2011 este lipsita de orice temei juridic. In nici un act oficial care reglementeaza procedura referendumului sau a alegerilor (locale, parlamentare sau prezidentiale) nu este mentionata obligativitatea luarii in consideratie a datelor unui recensamant, date care servesc intr-un scop exclusiv statistic, iar nu juridic.

Constitutia Romaniei prevede, la art. 16, al. (1), cadrul de exercitare al dreptului de a alege : « Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv ».

Conferind aplicabilitate acestui articol constitutional,  legea 35/2008, la art. 20, litera a), prevede :

« Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmatoarele atributii:  a) primesc de la Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative prin intermediul primarilor in termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral al sectiei de votare doua copii ale listelor electorale permanente, una dintre copii afisand-o intr-un loc vizibil pentru a putea fi consultata de alegatori; copia afisata nu contine codul numeric personal, seria si numarul actului de identitate”.

Consideram ca o eventuala contestatie care ar avea ca obiect incercarea de a determina Curtea sa ia in considerare un alt numar de alegatori, sensibil mai mic decat cel prevazut in  listele electorale permanente si reconfirmat de Biroul Electoral Central in procesul verbal final privind referendumul din 29 iulie 2012, este de natura a duce o grava atingere statului de drept.

Dorim sa semnalam Curtii Constitutionale ca lupta politica dintre Presedintele si Parlamentul Romaniei, materializata in suspendarea Presedintelui si convocarea unui referendum de catre Parlament, nu trebuie sa exceada cadrul constitutional si legal existent. In acest sens, invocarea, post-factum, a unor alte date privind numarul de votanti decat cele oficiale nu face decat sa arate dorinta unor actori politici de a obliga Curtea la emiterea unei Hotarari care sa incalce Constitutia si legile in vigoare. Or, confruntarea politica nu poate fi folosita ca pretext pentru incalcarea Constitutiei si a legilor si pentru instigarea la deturnarea rezultatelor referendumului atunci cand acestea nu convin uneia dintre cele doua parti aflate in conflict, fie el si Parlamentul Romaniei (care nesocoteste prevederile art. 2, al. 2 din Constitutie: « Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu »).

In aceeasi masura, dorim sa semnalam Curtii Constitutionale ca o eventuala sesizare care ar viza declaratiile Presedintelui suspendat ori atitudinea cetatenilor care au dorit sa nu isi exercite la referendumul din 29 iulie dreptul de a vota (ultimele date ale Biroului Electoral Central arata ca au votat 46,24% si ca nu s-au prezentat la urne 53,76% din numarul total al cetatenilor cu drept de vot) ar trebui respinsa ca inadmisibila, intrucat nu exista temei constitutional pentru a condamna ca neconstitutionala nici invitatia publica la neexercitarea dreptului de vot, nici neexercitarea acestuia. Dreptul de a vota nu poate fi convertit intr-o obligatie, iar neexercitarea lui nu poate fi vazuta ca un efect direct al unor declaratii publice, ci ca expresia libertatii fiecarui cetatean de a decide liber daca isi exercita sau nu un drept constitutional.

Fiind lipsite de efecte juridice (cel care ar sustine contrariul ar trebui sa probeze cu documente ca 53,76% dintre cetatenii cu drept de vot ai tarii nu s-au prezentat la urne exclusiv ca urmare a unor declaratii facute de domnul Traian Basescu si ca 46,24% s-au prezentat exclusiv ca urmare a indemnului de a veni la vot adresat de Parlamentul Romaniei), declaratiile Presedintelui suspendat nu se pot constitui ca temei juridic pentru ignorarea cadrului legislativ existent si a datelor comunicate de Biroul Electoral Central care arata ca nu a fost indeplinita conditia de valabilitate a referendumului, respectiv o prezenta la vot a majoritatii alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente.

O eventuala incercare de a atribui o cauzalitate directa unor declaratii publice (in speta, indemnul de neparticipare la vot) insemna a ignora libertatea individuala garantata de Constitutie la art. 23, al. (1), precum si a goli de continut prevederile art. 29, al. (1), respectiv (2) :

« Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale » ; « Libertatea conştiinţei este garantată ».

Orice contestatie privind referendumul care ar incerca sa stabileasca o cauzalitate directa intre declaratiile publice ale Presedintelui suspendat si rata de participare la referendum trebuie sa probeze juridic exercitarea unei constrangeri materiale, de catre Presedintele suspendat al Romaniei, asupra a 53,76% din cetatenii cu drept de vot care nu s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.

Avand in vedere considerentele de mai sus, adresam Onoratei Curti solicitarea de a ignora presiunile publice exercitate de demnitarii anterior mentionati, de a decide cu privire la validitatea referendumului prin raportare stricta la cadrul legal in vigoare, si de a actiona, in acest sens, ca garant ultim al suprematiei Constitutiei, un garant pe care de multe ori Excutivul si Legislativul l-au dorit scos din joc, tocmai pentru a putea savarsi in voie abuzuri asupra Constitutiei (« În aceste condiţii, Curtea subliniază că soluţia aleasă de Guvern, de a adopta, cu puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992, o ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii criticate, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de Curtea Constituţională » – Decizia 727 din 9 iulie 2012).