2012 – Anul apocalipselor neserioase (I)

Moto: „Omul, bunaoară, de par egzamplu, dintr-un nu stiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! si după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireste, si nimica miscă.” (Caragiale – Conu Leonida faţă cu reacţiunea)

In prima zi de anul nou nu se vorbeste despre politica, razboaie, falimente, saracie,  molime sau alte “bucurii” decat la nivelul profetic. De obicei, oamenii iubesc apocalipsele, le anticipeaza, le prezic si se roaga in gandul lor sa nu se petreaca in timpul lor. Cam din 2009 apocalipsa cea mai la moda este bineinteles “apocalipsa mayaşa”, apocalipsa care ar trebui sa aiba loc in acest an – adica pe timpul nostru. Deci am scotocit sertarele mele digitale pentru a incerca sa va asigur ca si anul 2013 va veni la fel ca si cel pe care il intampinam astazi.

Mayanismul este un termen de referinta legat de o serie de teorii, care in marea lor majoritate sunt pseudoistorice si pseudostiintifice, corelate mai mult sau mai putin la cultura mayaşa. Majoritatea acestor teorii sunt legate de ceea ce numim noi credinţele “new-age” sau ale unor tendinte apocaliptice ale multor culturi marginale ale contemporaneitatii noastre. Mayanismul a „creat” o literatura bogata, de o valoare stiintifica indoielnica, dar care partial au valoare literara si care pot fi incadrate in cel mai bun caz in „literatura istorica speculativa”, „stiintifco-fantastica” sau „fantezii literare”.

Mayanismul isi are la baza cateva lucrari vechi de sorginte renascentista, desi inceputurile acestui stil literar poate fi depistat in lucrarile lui Platon, in dialogurile dintre Timaeus si Critias, scrise in 360 î.Hr. in care se discuta metaforic (cred eu) povestea cunoscuta astazi drept „Altantida”, totusi eu prefer sa le caut inceputurile dupa descoperirea Mezoamericii, adica in perioada post-columbiana. Primele lucrari post-columbiane in acest stil sunt o carte a lui Cristofor Columb, scrisa in 1501, pe numele original Repertorium Columbianum, tradusa in engleza „Cartea profetiilor lui Columbus” (Book of Prophecies). Cartea a fost scrisa cu 5 ani inaintea mortii lui, cand Columbus fusese deja arestat si trimis in lanturi in Spania (1500). Cartea este de-a dreptul apocaliptica, si din cauza unor afirmatii extrem de „problematice” (nu prea „politically correct”) nu se mai tipareste in zilele noastre, dar se poate cumpara in engleza, ultimul tipar (academic) la Universitatea in LA la Berkeley (The Book of Prophecies, Edited by Christopher Columbus) a fost retras de pe piata. Am citit cartea, personal mi-a placut. Un alt premergator al „mayanismului” a fost Thomas Morus (Sir Thomas More) in superba lui lucrare „Utopia”.

A doua generatie de literatura „mayanista” a fost la randul ei bazata pe scrierile unui exceptional etnograf francez Charles Étienne Brasseur (de Bourbourg), descoperitorul si primul proprietar al manuscrisului Popol Vuh. Brasseur insa a speculat „la greu” si prin scrierile lui a influentat viitoarea generatie „mayanista”. Brasseur l-a transformat pe Votan (Wotan-Odin) intr-un fenician care a ajuns la mayasi si a gasit vestitul oras Palenque (Sp. Fortareaţa – orasul uriasului templu al crucii). Tot Brasseur este probabilul prim-autor al teoriei “inversarea polilor”. O generatie dupa Brasseur, apare Augustus Le Plongeon, anticar fotograf si arheolog amator, emitentul teoriei care sustinea ca civilizatia mayaşa este mai veche decat cea a egiptenilor. Le Plongeon si Ignatius Donnelly (istoric şarlatan si fost membru al congresului american) sunt partial sursele teosofiei reprezentate de Madame Blavatsky si Rudolf Steiner si care au adus “mayanismul” in cercurile teosofiste.

Generatiile contemporane reprezentate de Erich von Däniken (Carele Ceresti ale Zeilor?), Zecharia Sitchin si James Redfield (Profetiile Celestine) sunt la fel de pseudoistorice si pseudostiintifice, dar trebuie de recunoscut – interesante. Vezi pe blogul de carte: Sitchin si Redfield.

Cateva cuvinte si despre civuilizatia Maya nu strica insa niciodata, deci lucrurile din punct de vedere istoric stau cam asa:

Povestea civilizatiei mayase este diferita de celelalte civilizatii Mezoamericane. Contrar obiceiului (popular) occidental de a vedea istoria Mezoamericei si a Americii de Sud intr-un context comun, fiecare din marile civilizatii Maya, Azteca si Inca au avut curs de dezvoltare diferit si istorie diferita. Daca Azteca si Inca au fost imperii care au fost cucerite (destul de usor) de spanioli. Marele imperiu Aztec a fost cucerit in mai putin de 60 de ani, de aproximativ cei 500-600 de oameni ai lui Cortés si cu “ajutorul” marilor epidemii, care intre 1520-1521 au decimat populatiile indigene care au cunoscut “molimele europene”, sifilisul si variola. Imperiul Incaş care ocupa aproape toata coasta de vest a Sud-Americii a fost cucerit de Francisco Pizarro (1526, 1529, 1532), care cu 180 de oameni, 27 de cai si un tun a ingenunchiat un imperiu care se intindea pe mii de kilometrii patrati.

Mayaşi au fost alta poveste. Spaniolii au avut nevoie de 2 secole (de fapt 170 de ani) sa cucereasca ultimele bastioane mayase din Yucatan. Dificultatea spaniolilor nu a fost puterea militara a mayaşilor, ci slabiciunea lor. Mayaşii nu au fost invinsi pentru ca nu au fost accesibili si pentru ca deja nu exista un stat centralizat. Vestitul calendar mayaş incepe pe data de 11 August, 3114 i.Hr. (calculul pe baza metodei cunoscute pe numele – Ciclului lung – Long count, detalii aici). Pana recent, majoritatea cercetatorilor au fost de acord cu ipoteza aparitiei civilizatiei proto-mayaşe in jurul secolului al X-lea i.Hr.; recent au fost descoperite in Belize (fostul Honduras Britanic), urme ale civilizatiei mayaşe din 2600 i.Hr., acesta descoperire a fost publicata in prestigioasa publicatie stiintifica „Nature” (interesatii pot vedea aceste descoperi, aici). In orice caz arheologii au acceptat numai o rectificare de la secolul X i.Hr. la secolul XVII-lea i.Hr. (Mai multe despre aceasta civilizatie puteti citi pe Blogul meu de istorie)

De ce Profetia Maya nu este o profetie – in continuarea acestui articol pe care il voi posta maine!