Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

2011 Internaţional – Evenimente Marcante / I (ianuarie – iunie)

Ianuarie 2011   – Orientul în flăcări (Tunisia)  / Davos

Tunisia se afla intr-un haos complet. Mii de tineri din zonele rurale au navalit in capitala Tunisiei cu cereri de tot felul, in mare parte pe cat de justificate pe atat de imposibile. Noul Presedinte, Fouad Mebazaa (78 de ani) a promis alegeri in 3 luni. Premierul, Mohamed Ghannouchi (70 de ani), este omul puternic al Tunisiei de astazi, dupa parerea mea a fost in spatele loviturii de stat. Noul lui guvern de uniune nationala a renuntat la ministri fostei guvernari (in afara premierului). Ghannouchi, fost Ministru de Finante si economist de meserie, este considerat un bun profesionist. Are o sustinere masiva a Frantei. Noul Guvern Tunisian include si un fost blogger influent, arestat de fostul regim, Slim Amamou (34 de ani), intelectual de marca si activist al Partidului Piratilor si care a fost numit Ministrul Tineretului. Interesant de mentionat ca Tunisia este o ţară musulmană considerată  seculară, voalul, barba şi toate simbolurile religioase sunt interzise sa fie afişate in public. Constituţia interzice orice partid politic care are ca bază religia pentru a se asigura separarea dintre religie şi politică. Tunisia este singura lume arabă şi musulmană care a interzis poligamia.

Davos. Voi ce ati alege intre un cocteil gin & tonic si un cocteil Molotov? Bineinteles ca gin & tonic! La Davos s-a terminat sezonul gin & tonic, la Cairo inca nu a incetat cocteiul Molotov. A 41-a întalnire anuala a Forumului Economic Mondial, care a început miercuri şi s-a încheiat astazi, a avut un titlu amenintator: “Norme comune pentru o nouă realitate”. Cea de anul trecut, a-40 întalnire, a avut un titlu melancolic: “Regandirea, reconceperea şi reconstructia”. Nu stiu ce s-a regandit si s-a reconstruit in acest an, ca de reconstructie nici vorba, mai mult daramare as zice. Oamenii de afaceri, politicieni, vedete culturale, savanti si sefi de state  din întreaga lume au discutat la Davos despre “noua realitate” după criza care pentru unii s-a terminat, pentru altii mai putin, iar atmosfera spun ziaristii a fost una mai optimista decat in ultimii doi ani. Pentru ca optimismul sa fie intreg sute de mii de oameni au iesit in strada ca sa strige ca ei nu pot fi optimisti cand toata lumea este de acord ca pretul la alimente şi energie va creşte în anii următori cu 30-50 de procente, cel putin, si ca in unele state somajul este demult peste 20%. Pentru mine Davosul ramane un eveniment traditional, aproape romanesc – politica de cârciumă (bineinteles una foarte selecta)  sau daca doriti “forme fara fond”.

Februarie 2011   / “Primavara Araba”

Structura unei revolte in Lumea Araba Incet, dar aproape sigur, asistam la o a doua revolta araba. Cateva cuvinte despre prima pentru a intelege putin din similaritatile si diferentele intre cele doua. Prima revolta s-a desfasurat intre anii 1916–1918, parte din Primul Razboi mondial si sub o absoluta influenta a Imperiului Britanic, in incercarea lui de a destabiliza imperiul Otoman, puterea estica a Aliantei Puterilor Centrale. Revolta respectiva a fost condusa de şeicul Hussein bin Ali in vederea câştigării independenţei de sub stapanirea Imperiului Otoman şi crearea unui Califat (stat arab  unificat) care s-ar fi întins de la Alepo (Siria) până la Aden (Yemen). Aceasta revolta s-a terminat prost pentru arabi, ei primind mult mai putin decat au crezut ca vor primi. Marea Britanie  promisese în timpul negocierilor că va sprijini independenţa arabilor dacă ei se vor ridica la luptă împotriva otomanilor. Cele două părţi au interpretat în mod diferit prevederile acestei înţelegeri. La încheierea luptelor, Puterile coloniale ale Antantei (Marea Britanie şi Franţa) nu au respectat promisiunile iniţiale şi au împărţit regiunea în conformitate cu Acordul Sykes-Picot, într-un mod care îi dezavantaja pe arabi. Sa vedem care sunt asemanarile dintre cele doua revolte – cea de atunci si cea care se petrece in zilele noastre. Ambele miscari au  un nucleu religios fundamentalist pronuntat, avand in vedere ca miscarea religioasa fundamentalista a primat in organizarea revoltei si mobilizarea maselor populare participante. Atunci referinta a fost  wahabismul Saudit, astazi vorbim de unul din mostenitorii directi ai acestuia, “Fratia Musulmana”. In ambele revolte participarea maselor a fost limitata si sporadica, adeziunea masiva facandu-se dupa ce era aproape clar ca revolta are sanse de succes si frica de represiune violenta a scazut. In ambele revolte adeziunea a scazut proportional cu posibilele represiuni.  In ambele cazuri libertatile individuale si de grup erau limitate si opozitia asuprita si in sfarsit in ambele cazuri mizeria economica si amenintarile continue cu infometarea au existat, inclusiv o patura extrem de subtire de beneficiari ai regimului si/sau imbogatiti din afaceri si beneficii acordate de acesta.

Revolte, crize şi “Strategy of Openness”. Inceputul anilor ‘90 ne-a adus o sumedenie de clişee, de la “sfarsitul istoriei” la “lumea unipolara”, continuand cu “arsenalul democratiei”, “noua ordine mondiala”, “imperiul american”, “noua Roma” s.a. Sper din toata inima ca aceasta criza economica  si miscarile tectonice in lumea Araba vor suprima in sfarsit aceste clişee stupide fara a genera altele. Speranta mea umila este probabil nejustificata, presa internationala (la toate nivelurile, si culorile politice) a inceput sa lanseze noi clişee: ce sa facem daca nu prea este paine, cel putin sa avem ceva circ. La inceputul mandatului Obama, am inceput sa vad in presa americana o preluarea sintagmei “Strategy of Openness”’ nascute in timpul lui Bill Clinton si decedate in timpul lui Bush jr. Presedintele Obama trebuia convins ca ceva de genul “exportul democratiei” trebuie schimbat cu un slogan mai progresist mai bland. Administratie noua, cu clişee noi. Administratie spre sfarsit de mandat si o lume in flacari. Pana vom asista la definitivarea ideologiei intitulate “Strategy of Openness’, eu am sa traiesc frumoasa perioada de post-prostie in asteptarea unei neo-prostii. Presedintele Obama a primit Nobelul pentru aceasta strategie, vom vedea cat de departe va ajunge cu ea. Pana la urma si Yasser Arafat a primit Nobelul pentru pace.

Martie 2011 – Cataclism in Japonia / Diplomaţie prin cătarea puştii

Japonia: Cutremur, tsunami şi un eveniment nuclear. Fara indoiala catastrofa naturala, urmata de una generata probabil din cauza unor erori umane sunt dintre cele mai mari inregistrate in istoria unei natiuni pe timp de pace. Am luat cunostinta de inceputul catastrofei, adica de cutremur, de la amicul Marius (Delaepicentru), cu care am conversatii periodice pe blogul Paleografiei si care ma ajuta sa inteleg unele subtilitati ale limbii si traditiilor japoneze.  Marius anunta  ieri laconic pe blogul lui:

“Cutremur în Kanto, Hokuriku, Tohoku. Epicentrul, probabil în largul prefecturii Miyagi. (nu am imagini) Emisiunea NHK de la studioul din Shibuya (Tokio) nu s-a întrerupt. Crainicul continuă să vorbească, deşi cu un uşor (cu)tremur în voce. În fundal se aud obiecte buşind prin studio.(Întotdeauna am apreciat dăruirea şi adesea eroismul cu care muncesc jurnaliştii de la NHK.) Se aşteaptă un tsunami de între 2 şi 6 metri*, ceea ce va reprezenta o catastrofă pentru coasta pacifică a prefecturilor Miyagi, Aomori, Fukushima, Ibaraki, Iwate, Chiba, precum şi în micul arhipelag Izu. Locuitorii sunt demult antrenaţi să părăsească litoralul, însă nu totdeauna au şi unde se refugia. Coasta e prevăzută din loc în loc cu scări de acces către locurile sigure, însă este mai greu pentru bolnavii ţintuiţi la pat şi pentru copii. Intensitatea în Miyagi a fost de 7-tare (din 10) pe scara efectelor la suprafaţă. (omologa scării Mercali) La 4-tare de pildă, cad calcanele, tencuiala şi ţigla.”

De ieri dimineata blogul lui Marius a ramas singura sursa in limba romana in care am incredere. Media romaneasca preia stirile transmise de agentiile si institutiile de media internationale, traduse de multe ori deficitar si de cele mai multe ori  cu acente isterice si relatari senzationaliste. Adevarul este ca si CNN a transmis ieri extrem de prost. Singurii pe care i-am vizonat cu mai multa incredere au fost cei de la BBC.

Diplomaţie prin cătarea puştii. Consiliul de Securitate al ONU a votat, joi seara, autorizarea unei zone de excludere aeriana si luarea “tuturor masurilor necesare”- ceea ce presupune o actiune militara – pentru protejarea civililor, impotriva fortelor liderului Muammar Gaddafi. Rezolutia lasa cale libera aliatilor pentru lovituri aeriene impotriva obiectivelor militare libiene. Zece dintre cele 15 state ale Consiliului au votat in favoarea rezolutiei, in timp ce Rusia, China si Germania s-au abtinut. Nu au existat voturi impotriva rezolutiei.  Trebuie sa constat ca lipsa de eficienta si politizarea absurda a organismelor internationale vor duce pana la urma la rezultate complet opuse  obiectivelor pe care le-au asumat aceste institutii ale umanitatii. Sa fie absolut clar ca nu am nici o reticienta legata de inlaturarea unui dictator ordinar, sangeros si pe jumatate nebun de genul lui Muammar Gaddafi. Din nefericire, toate rezolutiile ONU au fost si sunt discretionare, impuse prin negocieri absolut netransparente (si necunoscute aproape nimanui) intre membrii permanenti ai Consiliului de Securitate, un fel de give-and-take  intre puterile lumii, cu foarte putina consideratie fata de popoarele sau statele implicate in conflict. Din nefericire, nu prea multe s-au schimbat in mentalul colectiv. Traim inca perioada “diplomatiei canonierelor” (Gunboat diplomacy). Daca lucrurile s-ar fi facut acum trei saptamani, intr-un fel complet diferit, lucrurile ar fi fost mai facile, si ar fi costat mult mai putin sange si bani. Lumea in care traim este inca o lume primitiva, condusa de lideri populisti, care continua sa faca diplomatie prin catarea pustii. Intr-o proasta epoca ni s-a sortit sa traim!

Aprilie 2011 – Europa în spatele uşilor închise / O nuntă regală la englezi

Europa în spatele uşilor închise.  Ca Europa nu se simte bine am auzit cu totii cam de mult. Noi romanii nu prea am simtit-o pentru ca la noi este mult mai rau decat la cei mai bolnavi din Europa. Multi dintre noi am schimba maine situatia noastra financiara cu cea a grecului, irlandezului sau portughezului mijlociu. Din nefericire nu se poate si nici macar nu putem fi mandri nevoie mare ca datoriile suverane ale Romaniei sunt mult mai mici decat cele ale statelor mentionate mai sus. Cu datoriile suverane ale tarii nu te duci la piata si nici nu-ti platesti facturile. Faptul ca majoritatea conducatorilor europeni au realizat ca daca moneda comuna, euro, se duce de râpa si ceea ce este astazi Uniunea Europeana are sanse sa se duca de râpa, este luminita de speranta la capatul unui tunel extrem de intunecat si plin de pericole. Aceasta luminita de speranta a fost intretinuta cu aproximativ 200 de miliarde de euro, impartiti ca ajutoare de criza corijentilor la economie care au mancat prea mult si au produs prea putin. Din nefericire, aceste ajutoare de urgenta au amanat problemele adevarate la Europei Unite pentru o perioada extrem de scurta care se va termina probabil la sfarsitul anului curent.

O nuntă regală la englezi. Pe 16 noiembrie 2010, a fost  anunţat că Prinţul William şi Kate Middleton intenţionează să se căsătorească în 2011. Cuplul s-a logodit în octombrie 2010 în Kenya, în timpul unei vacanţe. Nunta a avut loc pe 29 aprilie 2011 la orele 11 (13, Romania), la Catedrala  Westminster. La vârsta de 21 de ani, prinţul William a fost numit consilier de stat şi a început îndeplinirea îndatoririlor sale regale în acest post când regina a fost în străinătate pentru a participa la “Întâlnirea Şefilor Guvernelor din Commonwealth, 2003″, din Nigeria. În timpul universităţii, Prinţul William a participat la viaţa tipică din colegiu. La fel ca tatăl său, viaţa privată a lui William a devenit subiect de speculţii de tabloid şi bârfe, în special în jurul relaţiei sale cu Kate Middleton, care a fost una dintre colegele lui William cu care a început William să iasă în 2003.  Despre Catherine Elizabeth “Kate” Middleton se poate spune mult mai putin. Kate Middleton s-a nascut pe 9 ianuarie 1981 si este primul copil din cei trei ai lui Michael Francis Middleton (n. 1949) fost ofiter in aviatia civila britanica şi Carole Elizabeth Middleton (n. 1955), fostă stewardesă la compania British Airways. Elizabeth “Kate” Middleton a urmat cursurile Universitatii St Andrews, unde l-a întâlnit pe Prinţul William. A absolvit universitatea în 2005, primind un master în Istoria Artei.

Mai  2011 – Sfarşitul lui bin Laden / V4 – Grupul de la Visegrad

Sfarşitul deceniului bin Laden 2001 – 2011. Casa Alba a anuntat publicul american si international ca liderul retelei teroriste al- Qaeda, Osama bin Laden, a fost ucis in Pakistan si a salutat ajutorul oferit de autoritatile de la Islamabad. Cadavrul sau se afla in custodia trupelor americane. Mai trziu, CNN a anuntat: cadavrul lui Osama bin Laden a fost aruncat in mare, pentru a se evita transformarea mormantului acestuia in loc de pelerinaj, asa cum s-a intamplat in cazul lui Sadam Hussein. Impactul mediatic al acestui succes american este invers proportional cu impactul operational scontat. Daca vorbim despre simbolism, atunci acesta este enorm. Militar si operational impactul este aproape inexistent. Osama bin Laden si al- Qaeda, in forma initiala, dinainte de septembrie 2011, nu a mai existat aproape de la mijlocul lui 2003. Bin Laden a fost ajutat, respectat si protejat de principalii lui sustinatori din Afganistan si Pakistan pentru ceea ce a simbolizat si nu pentru rezultatele recente ale operatiunilor militar-teroriste, aproape inexistente in ultimii ani. De mult timp Osama bin Laden devenise o povara pentru  gazdele sale, fie ei talibani sau DISI (Directorate for Inter-Services Intelligence = Serviciile Secrete ale Pakistanului). Protectia lui a costat enorm de mult operational si financiar, dar mai ales politic. Fara a incerca sa diminuez succesul american, este loc de posibilitatea ca bin Laden a fost folosit ca moneda de schimb intr-un troc politic.

V4 – Grupul de la Visegrad. Avand in vedere ca lucrurile se “misca” peste tot in lume si nu intotdeauna in avantajul Europei si al europenilor, probabil ca o serie de politicieni est-europeni incearca sa creeze un cadru de activitati ca raspuns  la evenimentele miscarii geopolitice si in regiunea noastra apropiata. Una din ultimele activitati  de acest gen a fost faptul ca Ministrii apararii din Grupul de la Visegrad (V4) – Cehia, Ungaria, Slovacia si Polonia – au decis sa creeze o structura militara comuna, sub coordonarea Varsoviei.  Decizia de creare a acestei formatiuni  militare a fost luata in cadrul unei reuniuni a ministrilor Apararii din cele patru state, care a avut loc la Levoca, Slovacia, in 12 mai. Formatiunea militara (battlegroup) va deveni operationala in prima jumatate a anului 2016, a precizat ministrul polonez al Apararii, Bogdan Klich. Ministrii apararii au stabilit ca militarii din statele membre V4 sa participe la exercitii regulate comune, sub auspiciile Fortei de raspuns a NATO, primul astfel de exercitiu urmand a avea loc in Polonia, in 2013. Evenimentele ultimei perioade au creat necesitatea unei regandiri a optiunilor strategice care stau la dispozitia participantilor acestui forum, inclusiv introducerea elementului militar, prin alcatuirea unei formatiuni militare (battlegroup) si nu a unei unitati militare, cum a fost tradus inexact de presa romaneasca. Diferenta intre o unitate militare, chiar la nivel de armata, (nu in sensul tuturor fortelor militare ale unei natiuni)  si o formatie de battlegroup este una de natura majora; o formatiune de gen battlegroup contine unitati organice afiliate, de natura specifica, de multe ori multi-nationale, cand fiecare din natiuni pune la dispozitie unitati militare specializate sub un comandament comun. Astazi NATO are 6 asemenea formatiuni, iar cea sub care Romania trebuie sa activeze este sub comanda Italiana, dar si o formatiune mai mica sub comanda Greaca impreuna cu Bulgaria, Grecia si Cipru. Aceasta initiativa este una de felicitat, chiar daca din nefericire noi nu facem parte din aceasta alianta.

Iunie  2011 –  Rusia vs. Uniunea Europeana / G-20 Toronto

Cetăteanul Putin, prietenul Europei. Rusia este cel mai mare exportator de energie din lume datorită rezervelor uriaşe de petrol şi gaze naturale de care dispune. Rusia a înregistrat în ultimii ani o creştere economică puternică, de 5,6% în 2008, 8,1% în 2007 (cea mai mare din ultimii 8 ani) şi 7,7% în 2006. Anul 2009, a adus o scădere a PIBului de 8,7%. Această scădere este cel mai abrupt declin de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991, datorat în special ieftinirii hidrocarburilor, ce reprezintă 60% din exporturile ţării. 2010 este anul in care Rusia preconizeaza iesirea din criza. Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale şi cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor, lăsând ţara vulnerabila la variaţia preţurilor pe piaţa mondială. În ultimii ani, a crescut foarte mult cererea internă de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual în 2000-2005, ceea ce demonstrează întărire pieţei interne. Probleme financiare şi sociale au făcut Europa mai pacifistă, mai puţin interesată de probleme militar-politice şi de consolidarea solidarităţii transatlantice. Acest lucru duce la creşterea tensiunilor în relaţiile cu SUA, care păreau să fie depăşite odată cu instalarea la putere a lui Barack Obama. Washingtonul pare dezamăgit de aliaţii săi europeni din cauza opoziţiei crescânde în Europa privind majorarea cheltuielilor pentru apărare şi onorarea obligaţiilor militare. Recent, ministrul american al apărării, Robert Gates, se plângea că doar 5 din 28 de ţări membre ale NATO îşi respectă obligaţia de a aloca Apărării 2% din PIB. Europa se uita cu mai multa atentie spre rasarit decat peste Atlantic.

G-20: “să se schimbe pe ici pe colo şi anume în punctele… esenţiale”.  Şefii de stat din cele mai mari 20 de economii ale lumii au convenit la summitul de la Toronto să continue politica de sprijinire a creşterii economice, corelată cu măsurile de consolidare bugetară, în vederea diminuării deficitelor. Adica, exact ceea ce am citat mai sus din spusele nemuritorului Caragiale. Cresterea economica, prin interventia statului,  poate fi asigurata numai prin marirea datoriei publice; diminuarea deficitului bugetar este exact inversul celor de mai sus. Importantul summit a hotarat in unanimitate sa impace niste  lupi, capre si cateva verze. Contradictiile de atitudini politice (greu de numit doctrinare) au adus omenirea in pragul unui nou “ev mediu”. Socialistii au reusit sa “distribuie” mai mult decat capitalismul liberal a reusit sa produca, iar capitalismul fiduciar a reusit prin lacomia si obstructionismul sau fata de controlul statului sa distruga echilibrul intre bogatia produsa prin munca, talent, harnicie si valorificarea financiara. Nu exista si nu va exista niciodata o atitudine politica mai fezabila decat capitalismul onest in care munca este rasplatita prin plus-valoare. Alterarea si altoirea lui necontrolata au transformat aceasta idee nobila, in care fiecare poate fi rasplatit conform efortului depus. Ultimul summit de la Toronto este al treilea consecutiv in care nu se intampla nimic semnificativ. Daca veti urmari cu atentie cele doua summituri anterioare  (Londra – aprile 2009 si Pittsburgh – septembrie 2009) veti proba afirmatia mea. Antagonismul intre pozitiile americane si cele germane a fost atenuat printr-o formula lipsita de sens si apropiata de expresiile lui Caragiale, “creştere economică prin economii inteligente“. Aceasta formula promovata in comunicatul final al summitului este mai mult hilara decat tragica pentru ca, in general, legile economiei nu suporta metafore literare.

Maine voi posta a doua parte:  2011 /  iulie – decembrie

Pe Politeia Europeana puteti citi:  2011 – În Presa Europeana / Prima Parte (ianuarie- iunie 2011)

Written by Theophyle

25/12/2011 la 4:31 pm

60 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Multumim de recenzie.

    acspot

    25/12/2011 at 5:02 pm

    • Cu placere 🙂

      Theophyle

      25/12/2011 at 5:07 pm

  2. Craciun fericit!
    Multumiri ptr. aceasta recenzie excelenta 🙂

    mar

    25/12/2011 at 5:16 pm

    • Craciun fericit si tie 🙂
      Cu placere!

      Theophyle

      25/12/2011 at 5:29 pm

  3. Buna seara,
    multumesc pentru rememorare. Nu stiu de ce ,poate din cauza grijilor zilnice si a evenimentelor din tara, le-am cam uitat pe cele internationale. Cel putin ordinea desfasurarii nu mi-o mai aminteam.
    Dar privind in urma, ma intreb daca s-a schimbat ceva in bine anul asta. Nu mi se pare .Singurul lucru bun, pentru care ii multumesc lui Dumnezeu, este faptul ca avem efectivul complet,cati am inceput anul 2011 il si terminam si incepem 2012 su aceleasi sperante de la fiecare inceput.
    Sarbatori fericite in continuare!

    cedric

    25/12/2011 at 5:20 pm

    • Craciun fericit si voua!
      Da, este necesar la sfarsit de an sa le tinem minte pe toate 🙂

      Theophyle

      25/12/2011 at 5:30 pm

  4. Theophyle merci,
    Asta nu se citeste imediat ci se savureaza si o pot discuta cu amicii sa arat cit de informat sunt 🙂
    Vad ca deja faci recenzia anului din textele tale .Astept sa fiu sanatos si in puteri sa ma pot bucura si de recenzia deceniului

    lastnightmusic

    25/12/2011 at 5:31 pm

    • Sarbatori fericite,
      Multumesc pentru urare – deocamdata fiecare zi in parte 😆 Mai vedem!

      Theophyle

      25/12/2011 at 5:34 pm

  5. 😀 sa fiu io singurul care inchina un pahar de vin in sanatatea voastra?
    c-atunci mai inchin cateva, sa ajunga la toti!

    Sare'n Ochi

    25/12/2011 at 5:52 pm

    • Sare’ ai grija! Sper ca nu te sui si la volan 😆

      Theophyle

      25/12/2011 at 5:59 pm

      • Poate si la volan, dar daca sta in garaj sau in parcare sau conduce un junior 🙂

        lastnightmusic

        25/12/2011 at 6:59 pm

        • si, de un an, il am si pe feciorul cel mare la exploatat 😀

          Sare'n Ochi

          25/12/2011 at 7:31 pm

      • am rezolvat problema cu volanul. nu mi-am luat carnet 😀
        sunt printre fericitii care stiu sa foloseasca atat mijloacele de transport in comun, cat si taxiul. dar, mai ales, sotia…

        Sare'n Ochi

        25/12/2011 at 7:31 pm

  6. Craciun fericit!
    Ooo, despre atatea subiecte am citit , dezbatut si ras-dezbatut anul asta! Se mai poate lauda vre-un ziar cu asemenea performanta?
    Si imi aduc aminte cum ne intreceam cu totii sa venim cu link-uri la subiecte!
    Chapeau bas,Theophyle!

    ela

    25/12/2011 at 6:44 pm

    • Craciun fericit ela 🙂
      Multumesc pentru vorbele frumoase. Facem ce putem 🙂

      Theophyle

      25/12/2011 at 6:52 pm

  7. Craciun fericit!

    Nu ma pot inscrie in recenziile competente si comentariile le subiect,dar va sunt mereu alaturi.

    dora

    25/12/2011 at 6:48 pm

    • Buna Dora,
      Craciun Fericit si multa sanatate 🙂

      Theophyle

      25/12/2011 at 6:53 pm

  8. luminita

    25/12/2011 at 7:35 pm

    • And you’ll be where, Luminita?

      desydemeter

      25/12/2011 at 7:37 pm

      • Yes, I will be.

        luminita

        25/12/2011 at 8:03 pm

        • Am intrebat tu unde vei fi? Ca muzica nu are legatura cu Craciunul si sarbatorile.

          desydemeter

          25/12/2011 at 8:07 pm

          • sorry, nu am audio la PC, de aceea melodia am ales-o bazandu-ma pe amintiri.
            Eu voi fi aici. I will be here.

            luminita

            25/12/2011 at 8:32 pm

            • Si eu sunt aici Luminita

              desydemeter

              25/12/2011 at 8:38 pm

            • Vaai, Lumi! Ai inceput cu amintirile? 🙂
              Achtung,achtung,Winnetou, mein alter Freund nannte sich Alz….?
              Craciun fericit tie si sotului tau!

              ela

              25/12/2011 at 8:46 pm

              • Multumesc frumos, ela!
                dar chiar nu inteleg de ce nu va place Mariah.
                Tocmai ii zisesem lui desy ca neavand sonor la computer nu pot asculta nici o melodie si ca sa va fac dedicatii ma bazez pe tinerea aminte.

                luminita

                25/12/2011 at 8:56 pm

  9. @Thei, ti-am trimis un .jpg cu Merkozy
    sa ai cu ce ilustra materialul de maine despre summit 🙂

    Sare'n Ochi

    25/12/2011 at 7:42 pm

    • Merci 🙂
      Mortal!!!

      Theophyle

      25/12/2011 at 7:52 pm

  10. Inegalabila Edith Piaf:

    ela

    25/12/2011 at 8:17 pm

  11. luminita

    25/12/2011 at 8:35 pm

    • Vezi ca stii? Sunt atatea cantece frumoase de Craciun, care pot fi ascultate doar in zilele astea speciale, cu inima curata si sincera, cand facem bilantul realizarilor si nerealizarilor din ultimul an.
      PS: Nu am nimic cu Mariah.

      ela

      25/12/2011 at 9:10 pm

  12. Craciun fericit politeieni, ce discutati despre libieni, de nunti cu printi si printese, din mamici stewardesse, de primavara araba, cand Obama a dat-o in bara. Cataclisme naturale si financiare cu gauri in buzunare. Cel mai aiurea cand l-au omorat pe Bin Laden, ca m-am schimbat la ten, dar alta e alta poveste, ce a fost si nu mai este.

    Creanga

    25/12/2011 at 10:14 pm

  13. buna seara,

    multumiri pentru rezumatul anului 2011.
    din pacate, eu cred ca anul 2012 va fi mai rau pentru toata Europa…..

    skorpion

    25/12/2011 at 10:15 pm

  14. skorpi,

    eu cred, anul viitor, v-a fii mult mai bun, decat
    anul acesta,si decat se asteaptä

    theo- nona

    25/12/2011 at 10:53 pm

  15. nu am nimic cu o-bamä, dar nu a meritat premiul,
    si ar fi bine, sä nu fie reales, nu meritä.

    theo- nona

    25/12/2011 at 10:55 pm

  16. Salut 🙂
    Craciun fericit, imi cer scuze pentru intarziere…

    Diana

    26/12/2011 at 9:49 am

  17. Crăciun Fericit prieteneTeofil,
    şi tuturor politeienilor. 🙂

    Tiberiu Orasanu

    26/12/2011 at 10:22 am

  18. Craciun fericit!
    o scurta incursiune in viitor:
    februarie 2013 ,peluza casei albe washington/DC
    un cetatean sta pe banca ;vine un puscas marin din garda si il intreaba ce doreste: ” sa vorbesc cu presedintele obama” ” sir, obama nu mai este presedinte” a doua zi iarasi;vine marine-ul ,il intreaba ce doreste” sa vorbesc cu presedintele obama” sir,obama nu mai este presedinte” cetateanul pleaca; din nou a 3 a zi aceasi scena,aceasi dorinta; ” sir,v-am spus si ieri si alaltaieri ca obama nu mai e presedinte”/” stiu,dar imi place cum suna”
    puscasul ia pozitia de drepti,saluta si spune” va astept si miine, sir”

    intamplator

    26/12/2011 at 11:00 am

  19. mortal!

    Premierul din Kosovo, Hashim Thaci, a transmis felicitări Vaticanului şi întregii creştinătăţi cu ocazia sfintelor sărbători de… Paşti, în loc de Crăciun, informează duminică Itar-Tass.

    „Paştele este una dintre cele mai importante sărbători ale lumii catolice. Îi felicit cu ocazia acestei sărbători pe toţi creştinii, mai ales pe membrii comunităţii internaţionale care se află în Kosovo”, se arată în comunicatul transmis duminică de biroul de presă al premierului Thaci.

    În numele guvernului de la Pristina, Thaci le-a urat cetăţenilor ca „sărbătorile de Paşti să le aducă mai multă căldură, fericire, speranţe şi succes, armonie şi pace

    intamplator

    26/12/2011 at 11:06 am

  20. bunä,
    desteptul din kosovo, dacä nu stia, putea sä informeze.
    s-au consilierii lui, sunt tot la fel de prostänaci.

    theo- nona

    26/12/2011 at 11:21 am

    • eu cred ca in loc numai sa vinda droguri au inceput sa si consume

      intamplator

      26/12/2011 at 11:26 am

  21. Thaci………..mai bine taci.

    theo- nona

    26/12/2011 at 11:21 am

  22. intamplätor,

    deci , sunt multzi ce gandesc ca mine.

    theo- nona

    26/12/2011 at 11:37 am

  23. dar se vorbea peste tot, cä este capul unei mafii specializate……..

    theo- nona

    26/12/2011 at 11:38 am

  24. as dorii sä stiu pärerea voasträ, gäsesc de prost gust si degradant,
    ca becalii sä iasä cu banii, sä aducä televitziunile , sä vadä lumea
    cat de darnic si „CRESTIN” este. este strigätor la cer.
    vrei sä fii darnic, o faci si gata,

    si-a format o armatä de asociali, pe care ii manipuleazä,

    deloc crestinesc.

    theo- nona

    26/12/2011 at 12:04 pm

    • @theo,
      100% de acord cu tine, am vazut scena de-a dreptul abjecta!
      oameni veniti din Moldova – sute de km – pentru banii lui becali…
      degradant.

      skorpion

      26/12/2011 at 12:08 pm

  25. nitel colebil, dupa excesele de pana acum si pentru cele care urmeaza sa mai vie:
    http://sareinochi.wordpress.com/2011/12/26/lipsa-increderii-in-propriile-puteri-adevarata-criza-a-occidentului/

    Sare'n Ochi

    26/12/2011 at 12:54 pm

  26. Crăciun fericit, băieţi şi fete!

  27. Buna ziua la toata lumea 🙂

    Cine doreste o calatorie prin Amalfi :

    http://desydemeter.wordpress.com/2011/12/26/renasterea-bizantina-si-sincretismul-occidental/

    desydemeter

    26/12/2011 at 3:29 pm

  28. Dintr-a doua zi, Crăciun fericit tuturor!
    Theophyle, am citit cu intârziere postările dedicate originii Crăciunului.Să povestesc şi eu, cu oarecare întârziere, cum am cunoscut eu mai demult Crăciunii, într-un sat undeva in nordul Ardealului.Zic Crăciunii si nu Crăciunul, pentru că erau mai mulţi.

    În ajun, după ce se însera bine, cam între ceasurile 18-21 era timpul lor, când umblau.Între orele acelea nimănui altcuiva nu-i era îngăduit să umble prin sat, cel puţin aşa li se spunea copiilor.Departe de imaginea consumabilă a Moşului de astăzi, Crăciunii aceia erau crunţi.
    Îmbrăcaţi in sumane negre ori in lungi cojoace de oaie întoarse pe dos, cu blana pe dinafară după obiceiul păcurăresc, pe faţa purtau măşti , numite obrăzare.Măşti care de care mai teribile, facute din blana de oaie, pe care erau cusute uneori accesorii din pânză, din lemn ori din corn de cerb.Erau şi unii Crăciuni care purtau obrăzare facute din materiale mai moderne, cum ar fi de pildă un ciorap de damă tras peste cap peste care se aplica un machiaj din făină şi cenuşă, aplicate în dungi sau pete contrastante.
    Pe sub cojoc sau suman, legate de corp sau de picioare, purtau fie clopote de oi fie lanţuri, fiecare pas fiind insotit de zgomotele caracteristice.Un accesoriu nelipsit era ghioaga, o bâtă lungă facută dintr-un copac tanăr scos din pămant cu tot cu o parte din rădăcină.Rădăcină care se modela apoi in forma unei măciulii.Cu măciuca aceea, trecând pe drum, loveau in gardurile si porţile caselor, râcnind inspăimântător cu glas înalt, cuprinsi aparent de o furie nestăpânită.Uneori părinţii ieşeau pe drum în orele interzise, întorcându-se apoi în casă si povestind copiilor că abia au scăpat cu fuga din faţa unui Crăciun furios.

    Când intrau în casă, tot aşa.Incă din antreul casei loveau cu ghioagele in podele si in uşă, chiuind cu glas inalt, in zornăit de lanţuri si clopoţele.Când intra un Crăciun în casă copiii erau pe jumătate terifiati, pe jumătate curiosi şi nerăbdători.Crăciunul intra si cu glas schimbat punea intrebări.Isi puncta întrebarile cu lovituri de ghioagă in podea.Intrebările erau unele din Scriptură iar altele din intâmplările de peste an.Te întreba ˝Unde s-a nascut Domnul Iisus Hristos?˝ ˝In Betleemul Iudeii˝ era răspunsul aşteptat.Te intreba dacă mergi Duminica la biserică, dacă ai ascultat de părinţi si dacă ai pus apa pe masă.O să revin mai târziu la intrebarea despre apă.Până atunci, să spun ca după ce puneau întrebarile si iti dădeau anume sfaturi despre cum trebuie să te porţi, Craciunii iţi dădeau câte o turtă.Era niste table din turtă dulce care se păstrau apoi in fereastra, si nu in orice fereastra.Erau asezate ca si cartile in biblioteca intre cele doua foi de geam ale ferestrelor de la strada.Turtele acelea se mâncau cu lapte, in ziua de Duminica, după ce se venea de la Biserica.

    Revenind la intrebarea aceea cu pusul apei pe masă.Era specifică tuturor Crăciunilor, nu era unul care să uite să ţi-o pună.Se referea la un cod cultural şi de conduită.Ce era cu apa asta pe masă?
    Anume, fiecare masă avea un anume ritual, fiecare participant la masa avea anume îndatoriri.De pildă cel care mesteca mămăliga si cel ce, odată rasurnată pe tabla de lemn, o împărţea in bucăţi tăind-o cu o aţă era capul familiei.Tot capul familiei aducea vinul pe masă.El si numai el, nimeni altcineva nu avea voie la butoaiele de vin .

    Copiii aveau datoria să aducă apa pe masă.Asta era o chestie extrem de importantă, se insista foarte mult pe ea.Copiii aduceau apa intr-un urcior sau intr-o cantă, o puneau in mijlocul mesei, de unde fiecare dintre meseni îsi turna în pahar.Copiii trebuiau sa fie foarte atenţi ca nu cumva să se termine apa din urcior sau – şi mai grav – ca unul din meseni să vrea să-si toarne apă şi să găsească urciorul gol.Era grav dacă un mesean dintre adulti ar fi găsit urciorul gol.Si era cu desăvârşire grav, era gravissim ca un părinte să se ridice de la masă, să umple el însuşi urciorul cu apă şi să-l pună pe masă. Acesta era codul apei despre care te întrebau toţi Crăciunii dacă l-ai respectat, dacă ai adus apa pe masă.

    Codul acela al apei poate fi întâlnit şi în vechile poveşti, cele în care un împărat şi o împărăteasa işi doresc un prunc pentru ca să aibă pe cineva care să le aducă o cană de apă la bătrâneţe.
    De fapt datoria de a aduce apă la masă este despre un cod normativ.Despre legaturile dintre generaţii si despre datoriile celor mai noi către cei mai vechi, ale celor de azi către cei de ieri.

    În suflet s-aveţi pace, în inimi bucurie si între dumneavoastră bună învoire.

    p

    26/12/2011 at 3:29 pm

    • Buna @p,
      Craciun Fericit, pace, bunastare si multa sanatate – frumoasa poveste! :}

      Theophyle

      26/12/2011 at 4:46 pm

  29. Buna ziua!
    @p : e tare frumoasa povestirea ta! Multumesc.

    ela

    26/12/2011 at 4:00 pm

  30. stitzi ce doresc eu, la o parte din romani?
    DEMNITATE,!!!!!!!!!!!!!

    vreau sä nu-i mai väd , in häini de blanä, aranjatzi, deloc säräcäcios,väitandu-se,
    nu vreau sä-i väd la sf. moaste cum se inbrancesc si urlä, se väicäresc.
    nu vreau sä se batä , pt. puii mortzi a lui mazäre, s-au mareean,

    nu vreau sä väd burdihanii, in fatza parlamentului, duhnind a bäuturä cu
    carnetul de partid, ce se vor revolutzionari. in nici o tzarä din lume, nu s-a
    fäcut atata jaf, au primit numai invalizii.dar dupä grad.

    altä escrocherie; o face la fel OTV; cine urlä contra regimului, primeste
    cosuri de mancare. asta nu mai este populism, este ordinärie.degradare a demnitätzi

    theo- nona

    26/12/2011 at 4:04 pm

    • corect, theo-nona,
      ai descris foarte sugestiv o mica parte a societatii romanesti, de astia nu mai scapam decat cand s-o indura Domnul sa-i ia la El si asta numai daca si Sfantul Petru le va deschide poarta….

      luminita

      26/12/2011 at 5:29 pm

  31. O zi buna la toata lumea 🙂
    Postare noua!

    Theophyle

    26/12/2011 at 4:50 pm

  32. […] Prima parte a articolului (ianuarie – iunie 2011) […]

  33. va doresc la multi ani
    va citesc cred ca zilnic
    multumiri
    rcampeanu

    champyR

    01/01/2012 at 2:39 pm


Comentariile sunt închise.