Constitutia poporului « suveran » si Republica Judecatorilor (VIII)

Postat de @Cetatean

Motto : « Suveranitatea naţională aparţine poporului român » (art.2. al.1. din Constitutie).

*******

Precizare: Celelalte sapte episoade anterioare le gasiti aici , aici  aici aici,   aici,  aici si aici.

Continuam serialul cu analiza pozitiilor publice ale judecatorei Mona Pivniceru, ajunsa ilegal in ICCJ si CSM. Presupun ca judecatorul Cristi Danilet se mira de ce tot sustin eu ca aceasta Sandica 2.0 nu are mandat legal. Nici in acest episod nu vom analiza problema mandatului ei. Pentru cei nerabdatori, actul prin care Mona Pivniceru a ajuns la ICCJ este HCSM nr. 2115/2.12.2009. SURSA

Remarcati data la care vechiul CSM a impins-o la Inalta Curte de Expirati si Uzurpatori: 2 decembrie 2009. Repede, repede, ca vine turul II al alegerilor  prezidentiale si o incurcam rau de tot daca nu iese presedinte prietenul nostru ;  ce ne facem, fetelor, daca nu mai prinde Madam’ Lidia un mandat ilegal ? La mina cui raminem ? SURSA (aveti rabdare sa treaca pauza publicitara din clip, insa dupa aceea veti intelege acum, in 2011, din raspunsurile celor doi candidati, miza alegerilor prezidentiale din 2009, din perspectiva Sandeilor).

La momentul potrivit, vom redeschide discutia si cu privire la aceste sfintele hotariri ale CSM-ului (in antetul lor scrie, frumos : « Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei (art.133, al 1 din Constitutie, republicata »), care, din punct de vedere constitutional, au valoarea unei hirtii igienice numai bune de sters…guritele Sandeilor care pronunta decizii « in nume legii » (sanchi) si « cu respectarea Constitutiei » (super sanchi).

*********

Ramasesem data trecuta la problema separatiei puterilor in stat, atit de draga Monei Pivniceru, incit se plinge peste tot ca « Puterea » (adica Legislativul mai ales Presedintele) o incalca, subminind independenta Justitiei. In realitate ea, ca judecatoare, este cea care militeaza activ pe unde apuca pentru abolirea separatiei: vrea ca judecatorii sa aiba dreptul de a face afaceri si mai ales (asta o roade cel mai tare), sa aiba dreptul de initiativa legislativa incit sa isi croiasca singuri strategiile, legile, si sa isi administreze singuri bugetele instantelor (CSM si ICCJ au si acum buget propriu). Altfel spus, Mona Pivniceru vrea in ultima instanta ca judecatorii sa devina  – pastrindu-si  intacte drepturile de judecatori –  si parlamentari, adica niste ciudatenii constitutionale care si scriu legea (ca initiatori), si o interpreteaza (ca judecatori). Doamne apara  si pazeste!

Imaginati-va, urmind firul logicii dnei Pivniceru, ca politistii ar avea si ei  dreptul de scrie si vota Legea de organizare si functionare a Politei, ca agricultorii ar putea si ei initia si vota Legea privind arendarea terenurilor agricole, ori ca infractorii ar avea, de ce nu,  dreptul de a modifica Codului Penal. De ce nu ar fi asa ceva posibil, pina la urma ? De ce sa lasam Parlamentul (unica autoritatea legiuitoare, conform Constitutiei, art.65, al.1 : « Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării ») sa faca legi pentru aceste categorii sociale si/sau profesionale si sa nu le dam si lor dreptul de a initia si vota legile care li se par cele mai bune pentru ele, asa cum vrea Mona pentru magistrati? Daca am extinde dorinta Monei la toate categoriile socio-profesionale (fara discriminare, cum obliga jurisprudenta europeana, nu-i asa ?) tesutul social s-ar destrama imediat deoarece respectivele grupuri, inzestrate fiecare cu puterea de a-si face propria lege de organizare si functionare, s-ar sfisia intre ele. Ele si-ar acorda fiecare siesi doar « drepturi » si ar legifera doar in favoarea proprie si in defavoarea celorlalte grupuri socio-profesionale. Cine imparte, parte-si face. Articolul « Nimeni nu e mai presus de lege » (art. 16, al.2 din Constitutie) ar deveni « Fiecare cu grupul si legea lui », adica « Nu mai exista nici o lege universala ».

Cum isi « argumenteaza » Mona Pivniceru aberatiile din « proiectul pentru CSM » ?

Citez : « Iniţiativa legislativă în ceea ce priveşte actele normative care vizează activitatea puterii judecătoreşti, în condiţiile în care aceasta poartă girul a două treimi din numărul magistraţilor, asigurându-se astfel un tratament egal între modul de reglementare din interiorul puterii judecătoreşti şi modul de reglementare al celorlalte două puteri ale statului, cu atât mai mult cu cât coordonatele de organizare şi funcţionare ale puterii judecătoreşti sunt standardizate la nivel european (Recomandările Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei ». SURSA

Retinem: puterea judecatoreasca merita un tratament egal cu celelalte puteri in stat. Ideea aceasta de egalitate intre puterile statului o regasim si in fituica intitulata pompos Raportul asupra crizei intervenite în funcţionarea justiţiei (16.12.2009) elaborat de Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi a Senatului României, care avea ca finalitate propunerea catre plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului de adoptare a unui asa-zis  Pact al  puterilor privind justiţia (in treacat fie spus, a picat la vot). In aceasta fituica scria, intre altele : « Puterile sunt în aceeaşi măsură separate şi egale în stat. Separaţia puterilor în stat  semnifică obligaţia uneia sau celorlalte două puteri, împreună sau separat, de a nu interveni şi a nu interfera în sfera atribuţiilor constituţionale şi legale ale oricărei alte puteri”. SURSA

Un lucru care trebuie mentionat este ca asa-zisa « criza intervenita in functionarea Justitiei » nu era deloc o criza, ci era de fapt GREVA ILEGALA a magistratilor din 2009 despre care Monica Macovei spunea atunci : « Ce vedem însă astăzi este încălcarea voită a legii și încercarea de manipulare a opiniei publice: asa-zisul protest al magistraţilor este, în realitate, o grevă ilegală, pentru că magistraţii, potrivit Legii soluţionării conflictelor de muncă, nu au voie să facă grevă ».

Pentru ce faceau ei greva in 2009 ? Pentru…bani ! Monica Macovei : « Nici după ce Curtea Constituţională a decis, în mai 2009, că ceea ce au făcut instanţele de judecată în aceste dosare, în primul rând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost neconstituţional, nu s-au oprit. Dimpotrivă, eforturile pentru obţinerea acestor sume de bani s-au intensificat şi, mai mult, o parte din aceste acţiuni judecătoreşti continuă! ». SURSA

Cititorii acestui serial cunosc deja problema sporurilor salariale ilegale auto-acordate de magistrati in 2007 si 2008 cu incalcarea Constitutiei si a legii si pot intelege acum de ce greva (indiferent cum au numit-o ei: protest, rascoala, fronda, razmerita, tevatura, ambuscada, orgie etc., ea tot greva se numeste, conform legii 168/1999, art. 40 : « Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese, cu exceptiile prevazute de prezenta lege ») le era interzisa magistratilor : art. 63 din aceeasi lege 168/1999 : « Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii etc etc ».

Insa sofista de Mona isi permitea sa minta o tara intrega cind declara la emisiunea Nasul din 27 septembrie 2009: « Deci haideţi, prima dată să limpezim /…/ materiei protestului, adică care ar fi temeiul legal care ne-ar fi legitimat în această mişcare. Grevele se aplică persoanelor încadrate cu contract de muncă. Noi nu avem contract de muncă nici cu Ministerul Justiţiei şi nici cu nimeni. De fapt noi nu suntem într-o relaţie de raporturi de muncă ».SURSA

Tupeu ca asta, mai rar. Cind ai un articol clar din lege care iti spune ca nu ai voie sa faci greva (legea interpretindu-se in sensul aplicarii ei, este clar ca, de plano, o greva a magistratilor este posibila si de aceea ea trebuie interzisa ;  nu interzici ceva ce este imposibil de realizat) iar tu declari ca ceea ce faci tu nu e greva (desi este !), trebuie sa fii cu obrazul gros ca soriciul.

In numele egalitatii intre cele trei puteri in stat isi permitea Mona Pivniceru sa urle in 2009 pe toate canalele ca legea unica de salarizare este : « o lovitură de stat deghizată într-o formă juridică. Spun lovitură de stat, pentru că dacă legea trece în această formă s-a încheiat cu statul de drept în România deoarece puterea judecătorească nu mai există şi nu mai are nici statut de demnitate publică ». Mai sa fie, chiar asa de periculoasa era legea salarizarii ? Sandica zica ca da:  « In baza acestei legi nu mai există putere judecătorească în România. Constituţia prevede că puterile statului sunt egale între ele şi în baza logicii se bucură de acelaşi tratament or, în cazul acestei legi egalitatea este valabilă doar la Preşedinţie, Guvern şi Parlament ». Totusi, dincolo de formulele apocaliptice pe care le utiliza, ramine intrebarea : ce o deranja cel mai tare pe Mona Pivniceru, magistratul cu salariu astrononomic (a se vedea episodul anterior) ? Nimic altceva decit coeficientii din grila de salarizare : « Dacă preşedintele are coeficient 15, iar un parlamentar 14 la magistraţi, coeficientul cel mai mic este de 2,5, iar cel mai mare, în jur de 10, şi nu avem nici un criteriu în baza căruia să se facă o astfel de diferenţiere », mai spunea ea. SURSA

Asta era apocalipsa statului de drept, desfiintarea puterii judecatoresti, lovitura de stat deghizata, iadul constitutional ?! O diferenta de coeficient intre magistrati si Presedintele tarii era sfirsitul statului de drept ?! Vai, vai, vai ce durere, uite-te, bre, magistratul cum piere (de foame), faceti cheta pentru Mona, poate ii cumparati o masina de ambalat aer sa isi rotunjeasca veniturile !

Ce trebuie insa spus este, la vremea cind Mona tipa « sariti, coeficientii salariali dau o lovitura de stat ! », ca parlamentarii nu mai aveau nici o pensie speciala, caci le anulase Emil Boc prin legea 119/2010 (art.1, litera f) si CCR-ul ii daduse acestuia verde prin Decizia 873/2010.  Mona se face ca uita faptul ca CCR acceptase desfiintarea pensiilor speciale, cu o singura exceptie : pensia speciala a magistratilor, ceea ce nu e putin lucru, avind in vedere ca ea inseamna 80% din veniturile obtinute in ultimele 12 luni de activitate. Asa ca treaba cu nevoia de egalitate a coeficienilor de salarizare nu e chiar atit de justificata, cita vreme cei cu care vroia ea sa fie egala la coeficienti nu ii erau egali la pensie. Magistrata cu salariul de 185 milioane lei lunar si pensie speciala pierduse din vedere padurea si se plingea ca un copac ii intrase in ochi si o orbise.

Pentru ea, un coeficient salarial putin mai mic pentru judecatori era nu numai nejustificat (in temeiul egalitatii intre puterile din stat), ci era chiar un …atentat la « independenta » a magistratilor : « Presedintele AMR i-a mai reprosat sefului statului ca justitia din Romania nu poate fi independenta atata timp cat „instantele din Romania sunt subfinantate, iar un judecator al ICCJ intra cu 300 de dosare in instanta, daca potrivit legii unice de salarizare veniturile magistratilor vor fi diminuate” ». SURSA

Nevoia de egalitate cu celelalte puteri in stat ii servea Monei Pivniceru drept pretext pentru a justifica injustificabilul: o greva ilegala a magistratilor.

Insa conceptul de egalitate intre puteri in numele caruia ea justifica greva era decit un argument « slab ». Adevaratul argument, cel « tare », avea sa fie aruncat in etapa a doua, in mod subtil si viclean, pentru ca efectul sau sa fie devastator : independenta magistratilor.

Radu Moraru o intreba in emisiunea din 27 septembrie 2009: « Corect, dar Constituţia [aici Radu Moraru gresea pe forma, caci e vorba de legea 168/1999, insa pe fond avea dreptate]  spune că nu au voie să facă grevă poliţiştii, judecătorii şi mai sunt câteva categorii”, iar Mona Pivniceru ii replica: “Asta este regula, da? Dar noi venim acum în situaţia de excepţie. Puterea judecătorească îşi trage seva exact din textul constituţional. Nu i-a dat-o nimeni.  N-a împuternicit nimeni cu această putere, decât chiar Constituţia. Obligaţia constituţională a magistraţilor este aceea de a-şi apăra independenţa, de a-şi prezerva independenţa, statuată ca un fundament a statului de drept”.

La intrebarea mirata dar justificata a realizatorului “Apărarea independenţei magistraţilor, pentru care aţi luptat, justifică încălcarea Constituţiei?”, Mona ii raspundea: “Nu justifică încălcarea Constituţiei. Este tocmai în exerciţiul obligaţiei constituţionale de a-şi prezerva independenţa dată de statul român. Noi suntem statul român… Dar tot Constituţia mă obligă pe mine să-mi apăr propria mea independenţă. Când a considerat puterea judecătorească că este cazul să intervină, să-şi apere drepturile sale consituţionale ».

Rog a se observa cum s-a facut trecerea de la revendicarea « vrem egalitate cu celelalte puteri, vrem coeficienti salariali identici ! » la strigatul de alarma « sariti, este in pericol independenta magistratilor ! ». Subtil, viclean si fara sa bagam de seama.

Exista un intreg lant de sofisme juridice in palavrageala fara noima a Monei Pivniceru, si ele sunt aruncate in emisiunea din care citam intr-o ordine bine calculata :

1. Magistratul nu face greva, el « protesteaza » (« Dar nu fac grevă. Eu n-am făcut grevă; eu am făcut un protest »).
2. Magistratul nu are cum sa faca greva, caci el nu are practic angajator (« Noi nu avem contract de muncă nici cu Ministerul Justiţiei şi nici nu nimeni »).
3. Magistratul, chiar daca face greva ilegala, o face pentru un scop mai inalt decit banii: apararea independentei magistratilor (« Obligaţia constituţională a magistraţilor este aceea de a-şi apăra independenţa, de a-şi prezerva independenţa, statuată ca un fundament a statului de drept »).
4. Ultimul sofism: magistratul, cind face greva ilegala pentru apararea asa-zisei independente, respecta insasi Constitutia (« Dar tot Constituţia mă obligă pe mine să-mi apăr propria mea independenţă »).

S-o spunem pe sleau, intr-un limbaj mai putin juridic: Mona Pivniceru il facea pe Radu Moraru din vorbe si la fel vrea sa ne faca si pe noi cind ne povesteste brasoave despre independenta magistratilor. E abila, vicleana, stie sa goleasca de sens cuvintele atunci cind pretinde ca le interpreteaza, rasuceste sensul comun al termenilor pina ce acestia devin paradoxali si, in final, ajunge sa justifice ceea ce nu are justificare.
Mona face scamatorie ieftina cu conceptele, interpreteaza legea in sensul neaplicarii ei, scuipa pe Constitutie in numele apararii independentei magistratilor si, culmea tupeului, pretinde ca respecta Constitutia  chiar atunci cind o siluieste.

Radu Moraru nu s-a lasat : « Păi grevă înseamnă când nu judeci; asta înseamnă că în multe zone din ţară nu s-a judecat; acolo a fost grevă; bietul om n-o să înţeleagă că protestul e protest… ». Replica a venit la fel de sofistic : « Dacă căutăm similitudini semantice… Dar juridic nu le putem găsi. În limbajul obişnuit semantic le putem găsi, dar juridic [nu]…. Înseamnă un protest, o formă prin care puterea judecătorească doreşte să revină la echilibrul constituţional formal, proclamat de statul român ».

Unde anume, in ce articol precis a citit ea ca o « obliga Constitutia sa isi apere independenta » de magistrat? Cum anume o obliga? Cum anume se apara aceasta independenta amenintata? De cine anume este ea amenintata?

Va imaginati figura stupefiata a lui Radu Moraru cind o intreba: « Explicaţi-mi, ca să înţeleagă foarte bine şi telespectatorii, cum v-a fost luată indepedenţa? Prin ce, adică? Prin ce statul român sau celelalte puteri au venit şi au spus: gata, v-am luat independenţa? ».

Explicatiile date de Mona atunci nu conteaza in economia prezentului episod, insa citez totusi una : « Prima revendicare, care este mai veche decât protestul ăsta, este cu discreditul public aruncat asupra magistraţilor. Adică, de la un caz particular, s-a extins la o reputaţie colectivă de sistem şi toată lumea, în toate direcţiile, şi cel mai mult politicienii, a tras în reputaţia sistemului judiciar… ».

Altceva vreau sa semnalez: dincolo de alunecarea perfida de la chestiunea coeficientilor din grila de salarizare si, implicit, a egalitatii intre puterile in stat, dincolo de justificarea a ceea ce nu are justificare (greva ilegala), dincolo de chestiunea independentei magistratilor care ar fi afectata daca lor li s-ar aloca un coeficient salarial mai mic decit cel al Presedintelui tarii sau al parlamentarilor, exista o problema de mare adincime care transpare adeseori dar care nu se arata niciodata in intregime la suprafata : auto-perceptia magistratului Mona Pivniceru.
Sa ne apropiem de miezul problemei. Citez din aceeasi emisiune cu Radu Moraru:

• « Puterea judecătorească îşi trage seva exact din textul constituţional. Nu i-a dat-o nimeni. N-a împuternicit [-o] nimeni cu această putere, decât chiar Constituţia ».

•   « Nu justifică încălcarea Constituţiei. Este tocmai în exerciţiul obligaţiei constituţionale de a-şi prezerva independenţa dată de statul român. Noi [judecatorii] suntem statul român… ».

• « Configurarea elementelor structurale de individualizare autogenă a puterii judecătoreşti” (citez din Proiectul pentru CSM al Monei). Explicatie DEX: « autogen : care este creat sau existent prin sine însusi ».

• « Judecatorul nu este un functionar public, deoarece el nu depinde de stat, ci este insusi statul, adica o parte din organele sale constitutionale, care, asemeni legislativului si executivului, detin puterea imediat si nu mediat » (Pivniceru Mona & Luca Catalin, « Reglementari internationale cu relevanta in materia deontologiei judiciare », in Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, coordonatori : Mona-Maria Pivniceru, Luca Catalin, Editura Hamangiu, 2008, p.34)

• « Legitimitatea puterii judiciare este data de valoarea unei autoritati in sine care recunoaste necesitatea si deziderabilitatea activitatii sale » (Ibidem, p.42).

• « […] o garantie suplimentara a principiilor generale, care legitimeaza puterea judecatoreasca avindu-si fundamentul in insasi puterea judecatoreasca ca autoritate valabila in sine” (Ibidem, p.43).

Suna promitator, nu ? Va las sa meditati la aceste citate din Mona Pivniceru. In episodul viitor vom vedea cum este afectata raportarea la Constitutie a Monei de aceasta auto-perceptie si mai ales ce efecte asupra Justitiei din Romania genereaza aceasta imagine de sine a unei Sandici.

Insa, dupa atitea episoade din serial, merita sa ne discretim putin fruntile, cu atit mai mult cu cit  veti auzi in primul filmulet o replica aparent hilara, care insa condenseaza un adevar clar despre Justitia Sandeilor pe care vi-l voi demonstra alta data.

Si, ca sa nu credeti ca filmuletul e departe de adevar, iata si adevarul dialog, cu ocazia grevei ilegale a magistratilor :