Vivaldi: Barocul muzical

Naşterea barocului este categoric legată de decizia Conciliului de la Trient (Concilio di Trento) din anii 1545 – 1563 privind modul în care Biserica Romano-Catolică vedea evoluţia picturii şi sculpturii bisericeşti. Ideea era ca artiştii să realizeze opere vizuale care să se adreseze tuturora, dar mai cu seamă celor mulţi şi needucaţi, decât grupului extrem de restrâns, pe vremea aceea, a celor avizaţi. Astfel manierismului intelectual şi rafinat al întregului secol al XVI-lea i se „opunea” prin deschidere, claritate şi lipsă de ambiguitate o reprezentare umană deschisă larg tuturor simţurilor.

Despre Vise (3) – visul religios

Acest articol nu se doreste a propaga idei religioase de nici un fel, singura ţinta este de a arata cat de puternic poate fi impactul unor vise asupra unui om rational, mare savant si poate unul din cei mai inteligenti oameni care au trait pe aceasta planeta. Nu este greu de explicat puterea viselor interpretate religios, este suficient sa deschidem Biblia la Vechiul si Noul Testament si sa citim Cartea lui Daniel sau Evanghelia lui Matei. Discursul meu insa merge putin mai departe, vorbind despre un curent religios crestin cu milioane de adepti, instituit intr-o perioada destul de complicata din punct religios, perioada iluminismului european. Ilustrul intemeietor al acestui curent crestin se numeste Emanuel Swedenborg si curentul religios poarta cateva nume care sunt de fapt sinonime ale aceluiasi lucru, Swedenborgianism (New Christians, Neo-Christians, The New Church, and Church of the New Jerusalem).

Revista Presei Europene / 1-7 Mai –2011

Retorica cuvioasă ar putea ucide cultul. Binecuvântat” – astfel titrează astăzi Gazeta Wyborcza, după ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea în faţa unei mulţimi de aproximativ un milion de credincioşi, în 1 mai la Roma. „Beatificarea a arătat că Papa Wojtyla este încă în viaţă. La fel de vie este şi Biserica învigorată de mesajul său”, scrie un cronicar în Rzeczpospolita, adăugând că „ceremonia a avut un caracter global întrucât pontificatul lui Ioan Paul al II-lea era global”. Principalul comentator religios al ziarului Gazeta Wyborcza, Jan Turnau, cere totuşi tovarăşilor săi credincioşi să nu dăuneze celei din urmă imagini a papei. „Papa poartă învăţătura Bisericii, dar şi Biserica poartă învăţătura papei : cu retorica voastră pseudo-pioasă, dacă nu chiar cu o oarecare îngustime intelectuală şi cu agresivitate religioasă, îl faceţi să pară searbăd şi parohial. L-aţi închis în sacristiile voastre, îl smulgeţi de la oamenii dinafara graniţelor bisericeşti”, observă Turnau şi adaugă: „Hai să încercăm puţin să facem ce trebuie : să fie tratat de lumea bisericească ca un rabin – un om înţelept care merită să fie ascultat. Unul dintre înţelepţii de astăzi. […] Nu un instructor etic, ci un povăţuitor”.