Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

O sâmbata cu Bach: Concertele Brandenburgice

Johann Sebastian Bach (1685 -1750) compozitor german și organist reprezentant de frunte al muzici baroc. S-a născut dintr-o familie de muzicieni profesioniști. Fiul lui  Johann Ambrosius Bach, muzician de curte, compozitor si interpret de muzica laica, dar organist al bisericii locale. Mama sa, Elisabeth Lämmerhirt, a murit de timpuriu, urmată curând după aceea de tatăl său, când Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rămas orfan, plecă la fratele său mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdurf.

Bach se casatoreste în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care numai 4 au supraviețuit bolilor copilăriei. După moartea primei sale soții, Bach s-a recăsătorit în 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tânără soprană, cu care – deși cu 17 ani mai tânără ca el – a avut o lungă căsnicie fericită. Împreună au avut 13 copii. Toți fiii lui Bach au arătat o deosebită dotare pentru muzică, mulți dintre ei devenind muzicieni consacrați, așa Wilhelm Friedemann Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach, Johann Christian Bach și Carl Philipp Emanuel Bach.

La Ohrdurf, Bach a început să execute primele motive muzicale la orgă, dovedind o înclinație deosebită pentru acest instrument.  În 1708 Bach obține postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, iubitor si compozitor amator. Din cauz unor divergente de natura muzicala, Bach este nevoit să părăsească Weimarul în 1717, transferându-se la curtea prințului Leopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum și suitele pentru violoncel „solo”, sonatele și  suitele orchestrale.

În perioada de timp petrecută la Arnstadt, el cere un concediu de patru săptămâni și pleacă pe jos la Lübeck. Aici, bătrânul D. Buxtehude, în vârstă de 68 de ani, își desfășura activitatea de organist. In loc de patru săptămâni, el rămâne patru luni, timp în care își însușește procedeele de compozitie și instrumentale ale marelui organist. În anii petrecuți ca muzician la curtea ducală din Weimar (1708-1717) și apoi la Köthen (1717-1723) și-a îndreptat privirile înspre muzica de cameră, studiind cu râvnă opera compozitorilor contemporani germani, francezi și italieni, transcriind numeroase lucrări ale acestora pentru orgă și clavir. La Weimar a transcris concerte pentru orgă (6) și pentru clavir (18) din creația lui Vivaldi, Corelli, etc.

În 1723, Johann Sebastian Bach este numit cantor și director muzical la biserica St. Thomas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Pasiunea după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu Collegium Musicum din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a.

Creația bachiană nu este numai o sinteză artistică a stilurilor muzicale care se încrucișau la începutul secolului al XVIII-lea, ci și o încununare a evoluției muzicii polifonice și un moment de vârf al epocii Barocului. La baza limbajului său muzical stă coralul protestant, cu linii melodice provenite nemijlocit din creația populară. Această rădăcină în arta populară constituie cheia de boltă a expresivității operei sale, în pofida aspectului ei aparent abstract. Ca slujitor al bisericii, muzica sa a fost intim legată de serviciile religioase, numeroase pagini fiind mărturii ale profundei sale evlavii. Deși a crezut neștirbit în fericirea vieții veșnice, în creația sa nu a redat omul împăcat, care așteaptă cu seninătate viața de dincolo, ci omul cu toate îndoielile, cu nesfârșitele sale ispite și căderi. În antiteză, aduce imagini luminoase și înălțătoare, ancorate în neclintita credința a prezenței divine în viața omului.

Cea mai subiectivă este muzica de orgă, întrucât ea își are rădăcinile în improvizație, în muzica spontană izvorâtă fără premeditare din sufletul creatorului. De fapt, renumele său printre contemporani nu se datora atât compozitorului, ci inegalabilului improvizator. Bach a dat mare amploare și adâncime concertului pentru instrument și orchestră, dând roluri solistice pentru prima oară și clavecinului, ce slujise doar ca instrument de acompaniament în realizarea așa-numitului basso continuo. Pentru clavecin și orchestră a scris șapte concerte.

În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în Concertul pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au pregătit drumul creației violonistice bachiene. Cele șase Sonate pentru clavecin și vioară, ca și Sonata în sol minor (transcrisă 166 după sonata de clavecin), valorifică calitățile expresive ale viorii ca instrument de monodie. Și Sonatele pentru vioară, fără acompaniament (trei Sonate și trei Partite din 1720), sunt lucrări ce solicită instrumentistului maximum de expresie.

Bach moare la Leipzig in 1750,  la varsta de 65 de ani, probabil din cauza unei complicatii pulmonare, dupa o operatie probabil nereusita la ochiul drept. În operele sale a sintetizat împlinirile muzicale anterioare, făurindu-și un limbaj inconfundabil și atingând una dintre culmile muzicale universale. Ca toate geniile umanității, el se ridică deasupra epocii sale, creația sa fiind atotprezentă, depășind timpul și spațiul, ca orice permanență a spiritului uman.

Cele șase concerte brandenburgice, conform originalului din germană, [Die] Brandenburgische Konzerte (BWV 1046 – 1051) de Johann Sebastian Bach, sunt o colecție de lucrări instrumentale prezentate de Bach contelui Christian Ludwig de Brandenburg-Schwedt în 1721, dar probabil compuse mult anterior anterior.

Written by Theophyle

07/05/2011 la 9:40 pm

14 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Resalut 🙂
    Cu Bach am fost mare prieten in tinerete . 😆
    Ma sperie aceste video . Nu am permis nimanui sa filmeze masa de prinz in umila mea casa . 🙂

    Ștefan A.

    07/05/2011 at 9:43 pm

    • Salut Stef 🙂
      Esti cam batran amice! 😆

      Theophyle

      07/05/2011 at 9:58 pm

      • Stiu dar fiecare cu crucea lui . 😆

        Ștefan A.

        07/05/2011 at 10:00 pm

  2. […] Here is the original post: O sâmbata cu Bach: Concertele Brandenburgice […]

  3. Am crezut ingtotdeauna ca Bach a luat tot ce a fost mai bun din barocul italian, muzical vorbind, si i-a adaugat profunda lui credinta in Dumnezeu.

    clemycali

    07/05/2011 at 10:11 pm

  4. Brandemburgicele le reasculti toata viata…. Sunt ca Parisul la care te duci si a 51 a oara.

  5. Bună seara, dragilor! 🙂

    Dincolo de cele sase concerte didactice destinate instruiriii copiilor contelui Christian Ludwig de Brandenburg-Schwedt, pentru mine acesta e adevăratul BACH:

    Aș fi vrut să vi-l redau în interpretarea impresionanta a lui Hans Eckhart Schlandt la orga Bisericii Negre din Brasov, dar YouTube n-are in raft…

    oldhashu

    07/05/2011 at 11:04 pm

    • hehehe
      dar ai memorie bune Oldule 🙂

      • Salut TDS! 🙂

        Vinilinul să trăiască: Seria „Orgi istorice din Transilvania” a Electrecordului din anii ’70-’80!

        Oare câti din cei care umblă acum pe net mai știu ce a fost și ce a făcut Casa de discuri ELectrecord.

        oldhashu

        07/05/2011 at 11:20 pm

  6. Tot Clavecinul Bine Temperat. Cu Richter, evident 🙂 😉

    youtube http://www.youtube.com/watch?v=a0h7UJgVZGk&w=480&h=390%5D

    Turambar

    07/05/2011 at 11:15 pm

  7. Imi place mult:

    ela

    08/05/2011 at 12:03 am

  8. Bach e ca ploaia cînd trebuie, peste pămînt.

    para

    08/05/2011 at 12:21 am

  9. Aria

    Maria

    08/05/2011 at 1:19 am

  10. Buna Dimineata 🙂
    Postare noua!

    Theophyle

    08/05/2011 at 10:31 am


Comentariile sunt închise.