O zi obişnuită – 12 Aprilie / “”Româniile drepte” ale lui Boc şi Blaga si cea a lui Mircea Lucescu”

Bună dimineata intr-o zi de marti. Astazi vom avea la Bucuresti o minima termica de  6°C, si o maxima termica de  14°C, umiditate: 47-92%. Innorat partial, posibile averse. Presiune atmosferica: 1006-12 hPa. Pentru alte orase. Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 1084  RON (-0. 0062 RON); 1 USD = 2. 8412  RON (-0.0148 RON); 1 EURO =  1. 4460    USD; (+0.0053). Gramul de aur 134.2807 RON (-0.7808    RON).

Premieră: Ministerul Transporturilor reziliază un contract de 224 mil. euro cu Colas pe motiv de întârziere a lucrărilor. Este oficial. Autostrada Soarelui nu va fi finalizată nici anul acesta. Pentru prima dată Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), a reziliat un contract major cu o companie de construcţii pe care o acuză de întârzierea lucrărilor. Contractul de 224 de milioane de euro cu compania franceză Colas, care construia tronsonul de autostradă Medgidia-Cernavodă (20 km), a fost reziliat de CNADNR după un război al declaraţiilor care durează de săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. Ministrul transporturilor Anca Boagiu susţine că rezilierea contractului este un avertisment pentru toate companiile care construiesc în România întrucât România nu este „ţara nimănui”. „Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor”, a justificat ieri Boagiu gestul de a rezilia contractul cu puternica companie franceză care, până în prezent, a câştigat contracte în România pentru construcţia de drumuri de aproximativ jumătate de miliard de euro. Ziarul Financiar.

FMI: Revenirea va fi lentă în statele emergente care au avut boom-uri nesustenabile, precum România. Instituţia financiară internaţională a menţinut la 1,5% prognoza de creştere economică din acest an pentru România şi la 4,4% pe cea referitoare la 2012. Anul trecut, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,3%. FMI estimează că avansul economiei din Europa emergentă va încetini de la 4,2% în 2010 la 3,7% în acest an, pentru a accelera la 4% în 2012. „În Europa emergentă, economia va continua să-şi revină rapid, cum ar fi în Turcia, unde cererea internă solidă şi creşterea creditării impulsionează activitatea economică. În Polonia, creşterea se va menţine, de asemenea, solidă, în condiţiile în care profitabilitatea companiilor se îmbunătăţeşte, absorbţia fondurilor UE continuă, iar creditarea îşi revine”, se menţionează în raport.  Pentru Bulgaria, instituţia anticipează un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 3% în acest an şi de 3,5% în 2012, după o creştere de 0,2% anul trecut.  În Ungaria , economia va avansa cu 2,8% atât anul acesta, cât şi în următorul. În 2010, PIB a urcat cu 1,2%. Economia poloneză a crescut cu 3,8% anul trecut, potrivit datelor FMI, şi va creşte cu 3,8% în 2011 şi cu 3,6% în 2012. Turcia va înregistra un avans economic de 4,6% anul acesta şi de 4,5% în următorul, după ce PIB a urcat cu 8,2% în 2010. Mediafax.

Ziua Candidaţilor, faza pe sediu (PDL). „Speedy” Emil s-a lansat pentru încă o tură la volanul democrat-liberalilor conform reputaţiei sale: fuguţa, în mijlocul treptelor din Modrogan, anturat de un grup din care răsăreau toate femeile strong ale partidului. Agăţat de simbolistica scării (locul comun al urcuşului, coborâşului şi mai ales al continutăţii dincolo de urgii), Emil Boc a promis că se va lupta pentru buzunarele noastre, care vor atârna doldora doar cu PDL „piua întâi” la împărţirea bucatelor. Până la a ne aduce cu gustul bunăstării în cerul gurii, micul premier a avut permanent România în vârful limbii: numele ţării a fost pronunţat, într-o frază, de patru ori in mai puţin de treizeci de secunde. Şi a dat asigurări că este un om de echipă. Într-adevăr, se estompa în grup, ca un catalizator abscons. „Primo tempo” din Ziua candidaţilor din Modrogan s-a încheiat cu îndemnul călător: „Hai la drum!”. Şi dus a fost: spre Palatul Victoria. Dacă aidoma unui adevărat premier, lui Emil Boc îi pasă de buzunare, lui Vasile Blaga, ca unui adevărat secretar general (al PDL), îi pasă de inimă. De inima partidului, căci, după propriile vorbe fostul ministru de Interne „iubeşte” PDL. Şi, prin trasul de gumilasticul pozitivităţii, la rândul lor, românii sunt îndrăgostiţi de politicile de centru-dreapta emanate dinspre PDL, după cum a citat Blaga dintr-un studiu anonim.”Secundo tempo” s-a încheiat printr-un îndemn poticnit pentru o „competiţie a ideilor şi strategiilor”, chestiune abstractă, care pragmaticului Blaga i se potriveşte ca piperul în ochi. Şi pentru că tot ce nu s-a spus în această zi trebuia să poarte un nume, „terţio” şi ultima scurgere de timp i-a aparţinut lui Toader Paleologu. Venit în fum de pipă şi topit, „privind spre viitor”, după vreo cinci minute, cum şade bine unui exponent de filosofie a moţiunilor minoritare, minimaliste, cu autor unic, cu adresabilitate industriilor culturale, apărării patrimoniului, dar şi „bobocilor” din PDL „fără funcţii şi grade”.Mediafax

Unde se deosebesc ”Româniile drepte” ale lui Boc şi Blaga. Moţiunile principalilor candidaţi la şefia PDL, Emil Boc şi Vasile Blaga, au titluri aproape identice, dar, cu efort, pot fi identificate viziuni uşor diferite de abordare a politicii de partid şi de ţară. Practic, delegaţii la Convenţia Naţională din 14-15 mai PDL au de ales din nuanţe, nu din culori politice, ca în 2005, când partidul a virat brusc la dreapta, cu moţiunea de atunci a lui Boc, ”România prosperă, România democrată”. Emil Boc critică partidele de opoziţie, PSD şi PNL, pentru formarea Uniunii Social-Liberale, menţionând că aceasta are drept unic scop suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, moţiunea făcând astfel apel la subiectele cele mai sensibile şi ireconciliante în relaţie cu PNL şi cu PSD. ”Poporul român a decis în decembrie 2009 că Traian Băsescu este, pe mai departe, Preşedintele României. Din ziua următoare, PNL şi PSD au început să se coordoneze politic într-o Uniune Socialistă, având unicul scop de a-l înlătura pe preşedintele democratic ales Traian Băsescu, în vreme ce noi, alături de noii noştri parteneri de guvernare, ne-am văzut de guvernare”, se arată în moţiunea lui Boc. În schimb, deşi subliniază că PDL exclude alianţele pre-electorale, Blaga lasă loc de ”Bună ziua!” faţă PNL, dar şi faţă de formaţiuni din opoziţie: ”PDL poate face alianţe de guvernare post-electorale; prioritate în alianţele de guvernare o au membrii actualei coaliţii de guvernământ, precum şi alte formaţiuni politice cu ideologie de dreapta şi centru-dreapta; PDL construieşte şi menţine relaţii de colaborare cu toate partidele democratice, pe obiective de interes naţional”. În moţiunea lui Vasile Blaga, numele preşedintelui Traian Băsescu nu apare deloc. În schimb, textul lui Emil Boc face trimiteri la Băsescu, atât în poziţionarea partidului faţă de PNL şi PSD, cât şi în privinţa politicilor generale ale PDL. Două pasaje din textul lui Boc: ”Modernizarea României – proiect asumat şi promovat în echipă de Preşedintele Traian Băsescu şi de PDL – se face pentru oameni şi pleacă de la oameni”, ” (…) În plus, în acel an (2009) România mai era lovită şi de ura unor lideri politici şi a faimoşilor moguli împotriva lui Traian Băsescu – căci nimic altceva decât ura i-a animat pe adversarii politici ai preşedintelui Băsescu în alegerile prezidenţiale de la finele anului 2009”. Curs de Guvernare.

Senatorul Cătălin Voicu rămâne în arest. Senatorul Cătălin Voicu rămâne în arest după mai bine de un an de la încarcerare, după ce completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis, luni, să respingă hotărârea pronunţată săptămâna trecută de instanţa care judecă procesul în care acesta este acuzat de fapte de corupţie. Completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis, luni, să admită recursul procurorilor anticorupţie faţă de o hotărâre a instanţei de fond care stabilise eliberarea lui Voicu. Judecătorii au admis, aşadar, recursul procurorilor, au casat sentinţa instanţei de fond şi, după rejudecare, au respins cererea lui Voicu de eliberare provizorie sub control judiciar. Cei cinci judecători au decis să respingă şi cererea omului de afaceri Costel Căşuneanu de a-i fi ridicată interdicţia de a părăsi ţara. În urmă cu o săptămână, instanţa supremă a decis eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Cătălin Voicu , aceasta fiind prima cerere de punere în libertate admisă din 30 martie 2010, de când senatorul este în arest preventiv în dosarul în care este acuzat de corupţie. Mediafax.

Trafic de droguri, dirijat direct din puscarie. Interceptarile SRI realizate la Penitenciarul Rahova au scos la iveala ca mafia stupefiantelor poate actiona si de dupa gratii, obtinand profituri de milioane de euro. Turcul Turhan Ekrem, zis „Murat” (46 de ani) – membru al mafiei kurde, a organizat, din Penitenciarul Rahova, una dintre cele mai mari retele de trafic international de droguri. Ekrem este inchis in puscariile din Romania din 2002, cand a fost prins cu 13 kilograme de heroina care valorau pe piata neagra a drogurilor 500.000 de dolari. Marfa era in tranzit prin Romania si avea ca destinatie Olanda si Germania. El a  fost condamnat, in 2002, la 17 ani de inchisoare pentru trafic international de droguri. Covorbirile telefonice inregistrate de SRI au scos la iveala ca Ekrem si-a continuat activitatea in spatele gratiilor, scrie Adevarul.

Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului de la Fukushima, de la 5 la 7. Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, pe scara accidentelor nucleare si radiologice (INES) – ceea ce l-ar plasa la acelasi nivel cu cel petrecut in anul 1986 la Cernobil, a anuntat marti agentia japoneza Kyodo, citata de catre AFP. Potrivit Kyodo, Comisia Guvernamentala pentru Siguranta Nucleara a estimat ca materiile radioactive scurse din reactoarele centralei de la Fukushima au atins, la un moment dat, 10.000 de Tera-Bequerels pe ora, fapt ce ar justifica incadrarea accidentului la nivelul 7, considerat maxim pe scara internationala. Cu toate acestea, Agentia pentru Securitate Nucleara a precizat ca nivelul emisiilor radioactive inregistrate de la producerea accidentului nuclear ating doar 10% dintre cele masurate dupa dezastrul petrecut in 1986 la Cernobil. Reprezentantii companiei TEPCO au declarat insa ca sunt ingrijorati de faptul ca scurgerea radiatiilor ar putea depasi, in cele din urma, nivelurile atinse de cea de la Cernobil. Hotnews.

Opinie de Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar: Mai mult are de spus Mircea Lucescu în Wall Street Journal decât ai noştri! Miercuri, 6 aprilie, pagina 22, ediţia europeană a celui mai puternic ziar de business din lume – The Wall Street Journal, „Europe’s little piece of Brazil”, titlul articolului. Personajele – echipa de fotbal din Ucraina, Şahtior Doneţk, antrenorul român Mircea Lucescu, fundaşul român Răzvan Raţ, patronul clubului, miliardarul Rinat Ahmetov, care este responsabil de soarta a 130.000 de oameni care lucrează pentru grupul lui, ce realizează 10% din Produsul Intern Brut al Ucrainei. Subiectul – cum a ajuns Şahtior în sferturile Ligii Campionilor la Fotbal, o realizare excepţională pentru clubul ucrainean, câţi bani a investit miliardarul şi, mai mult decât atât, cum a reuşit Mircea Lucescu să facă din nimic o echipă campioană. Accentul ziaristului era pus pe faptul că Lucescu a adus brazilieni ca să-şi facă echipa, cum i-a rulat şi cum a învăţat el portugheza ca să se înţeleagă cu ei. Şi mai mult decât atât, cum a deschis Lucescu o uşă în Brazilia, pentru ca acum jucători brazilieni să dorească ei să vină la Doneţk, oraşul minier pierdut în imensitatea Ucrainei. Despre fraţii Becali, celebrii impresari, nu scria nimic şi nu ştiu dacă autorul articolului a auzit de ei. Nu sunt ei importanţi pentru ce se întâmplă la Şahtior. În schimb Lucescu este. România nu este prea mult prezentă în marile ziare economice ale lumii, Wall Street Journal, ediţia europeană, şi Financial Times, tot ediţia europeană. Cred că mai mult a avut AVAS-ul publicitate cu firmele de stat scoase la vânzare decât am văzut articole despre România, despre ce se întâmplă în economia noastră. Mai apar aşa articole scurte despre inflaţie, cursul valutar, ce mai e de privatizat, corupţie, creşterea TVA şi tăierea salariilor, ieşirea sindicatelor în stradă şi mai întotdeauna în graficele cu ţările care au luat cele mai mari împrumuturi de la FMI. La acestea se adaugă câteva articole pe an atunci când se face un supliment/două, trei pagini despre România, aşa cum se întâmplă în Financial Times. Ziarul Finaniciar