Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

Sfârşit de săptămână – 14 August / “Top 500 – România lipseşte”


Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfarsit de saptamana. stazi vom avea la Bucuresti o minima termica de  22°C, si o maxima termica de  38°C, umiditate: 88%. In cea mai mare parte insorit, canicula, arid. Conform atenţionării publicate pe site-ul ANM, vremea va fi caniculară în cursul după-amiezelor în cea mai mare parte a ţării, iar indicele de confort termic ITU va depăşi pragul critic de 80. Temperaturile maxime vor depăşi pe arii arii relativ extinse 35 de grade, îndeosebi în regiunile sudice şi estice. Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO =   4.2327 RON (-0.0020 RON); 1 USD = 3. 2953 RON (-0.0067 RON); 1 EURO =  1. 2845 USD; (+0.0020).


Economia României a înregistrat în al doilea trimestru al anului o scădere de 0,6% faţă de perioada similară a anului trecut, plasând declinul pe primele şase luni la 1,5% faţă de semestrul întâi din 2009, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică. Prognoza oficială pentru anul 2010 estimează o scădere economică de 1,9%.  „Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul II 2010 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2010 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2009, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,5% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier”, se precizează în comunicatul INS.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2010 a fost de 96,70 miliarde lei, in scadere cu 2,6% fata de trimestrul I 2009, singurul sector care a inregistrat cresteri ale volumului de activitate fiind industria (Ă4,2%), conform datelor Institutului National de Statistica (INS). Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produslui Intern Brut în termeni ajustaţi sezoneri, faţă de precedentele trei luni, cu 0,1%. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creşterea uşoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009. (Sursa:ZF)

Nici în 2010 România nu a reuşit să-şi treacă numele pe lista celor mai bune universităţi din lume. Cei de la Shanghai Jiao Tong University au publicat astăzi topul celor mai bune 500 de universităţi din lume, top din care România lipseşte cu desăvârşire. Cea mai bună univeristate în ochii asiaticilor de la Shanghai este Harvard, deşi ieri un top realizat de americani clasa această instituţie pe locul 8.

În primele 10 poziţii, doar 2 universităţi sunt din Europa: Cambridge şi Oxford. Restul sunt celebrele universităţi americane cu care ne-am obiţnuit deja: MIT, Stanford, Princeton, Columbia, etc. Spre deosebire de noi şi de bulgari, ungurii au reuşit să-şi facă simţită prezenţa în acest top cu două universităţi.

Topul realizat de chinezi este realizat pe baza activităţii ştiinţifice şi nu pune în lumină criteriile de performanţă. Mai precis, topul ia în calcul numărul de premii Nobel obţinute de profesori sau absolvenţi, medalii obţinute, numărul de citări în lucrările ştiinţifice, precum şi numărul de articole de cercetare publicate. Criteriile după care se realizează acest top au fost deseori contestate că nu reflectă realitatea, iar europenii susţin că este realizat împotriva universităţilor din Europa.   În acest clasament, Statele Unite au 54 de universităţi în primele 100 de poziţii.

1.Harvard University; 2. University of California (UCLA) ; 3. Stanford University; 4. Massachusetts Institute of Technology (MIT); 5. University of Cambridge; 6. California Institute of Technology (CalTech); 7. Princeton University; 8. Columbia University; 9. University of Chicago; 10.University of Oxford. (Sursa:Capital)

O zi buna si racoroasa!

Written by Theophyle

14/08/2010 la 9:08 am

22 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. neata, neata,

    dupa cum ne miscam, prea repede din situatia asta nu vom iesi, nici din punctul de vedere al crizei, nici cel al universitatilor…poate peste 10 ani sa apara vreo U pe lista celor 500.

    poate!

    skorpion

    14/08/2010 at 9:54 am

  2. Salutare!
    Noi am fi sigur în topul universităţilor dacă s-ar introduce criteriul cantităţii… mai întâi de diplome pe cap de locuitor.

    Suntem la fel de premianţi la numărul de parlamentari şi magistraţi direct interesaţi să le funcţioneze universităţile oriunde şi oricum, ca să-şi protejeze cu dinţii singurele locurile de muncă permise de constituţie, pe lăngă cele de bază, pe care abia mai au timp să le ocupe… din când în când.

    Mediul universitar a ajuns o cloacă de parveniţi, hotărâţi să distrugă generaţiile următoare şi, implicit, să le lase odraslelor lor -în siguranţă – stacheta îndobitocirii naţiei cu falsa valoare, lipsa competiţiei, impostura şi perpetuarea speciei universitare de clan.

    Un alt criteriu cantitativ de valoare este numărul de universităţi pe cap de politician şi de magistrat, de la care îşi procură cumularea de locuri de muncă şi venituri simulatane, pe principiul expansionist: „peste tot şi nicăieri, dar adunăm la averi”
    Prietenul Bombo ştie de ce şi cum se predă în mai multe locuri universitare, pe bani strecuraţi cu ghiotura inclusiv de la bugetul de stat, pe posturi conservate în famiglii şi clanuri.

    Când să mai fie prezente şi să-şi facă treaba la slujbă bietele feţe parlamentare şi specializaţii amânări magistrale de dosare în parchete şi instanţe?

    Îşi fac timp doar când îşi apără legile parvenitismului universitar multilateral dezvoltat sau când plâng cu lacrimi de robă pe la tv-uri că, dacă tot n-au timp de dosare… degeaba bine plătite, să li se permită să-şi ocupe timpul şi cu alte afaceri.

    Nişte persecutaţi de soartă, de constituţie şi de falsele clasamente internaţionale ale universităţilor!

    Băşcăliosul

    14/08/2010 at 9:59 am

    • neata, mister B

      radiografia este exacta; problema: cum si cind scapam de acesti parveniti ticalosi?!

      indobitocirea la nivel national este atit de mare, incit tot mai putini oameni sesizeaza ceea ce ai prezentat tu mai sus. of course, pentru toata basescu este de vina, ca nu a pus tzepe in piata victoriei, ca nu ne-a scapat de caracattitza.

      skorpion

      14/08/2010 at 10:03 am

      • Skorpi, salut!
        Când scăpăm de aceşti parveniţi ticăloşi?
        -Odată cu ceilalţi parveniţi-ticăloşi. 🙂

        Băşcăliosul

        14/08/2010 at 10:12 am

        • concluzie: niciodata!
          🙂

          skorpion

          14/08/2010 at 10:24 am

          • Când vom şti cum, ar fi o idee genială.

            Băşcăliosul

            14/08/2010 at 10:51 am

  3. Observ ca USLA (unitate de lupta antiterorista) de la Buzau s-a mutat in California (USA). Nu sariti, glumesc.
    Si sal`tare tutulor.

    victor L

    14/08/2010 at 10:05 am

  4. compensăm în topul Forbes

    gabhry_el

    14/08/2010 at 10:10 am

  5. rusine, rusine

    deputatul Calin Potor, primul parlamentar democrat-liberal care paraseste partidul lui Emil Boc pentru a se inscrie in PSD.

    skorpion

    14/08/2010 at 10:27 am

  6. pe asta o stiati??

    Democrat-liberalul Ionut Popescu, directorul Fondului Proprietatea si fost ministru de Finante (in Guvernul Tariceanu 1), reactioneaza extrem de virulent impotriva deciziei Ministerului de Finante de a impune companiilor de stat donatii din profitul anilor precedenti, catre bugetul de stat, decizie pe care o califica drept „cea mai mare tampenie economica a tuturor timpurilor”.

    skorpion

    14/08/2010 at 10:32 am

  7. 1. Unde se întâlneşte postul cu prostul?
    -În mediul universitar.

    2. Ce aranjează acolo?
    – Câte o lege de pus ţara şi mediul lor la cale, de majorare exorbitantă a salariilor, câte o bandă de diplome pentru proştii întârziaţi. câte o investiţie reparatorie de la buget pentru fondul clasei parveniţilor, câte o intermediere de achiziţii la pace-pace între două dobitoace, prin firmele legiuitorilor, câte o promovare , angajare şi să fie mediul mai mare.

    3. Cine-i prostu’, care-i postu’?
    -Haide, n-o face pe prostu’!

    Băşcăliosul

    14/08/2010 at 11:10 am

  8. -De ce trag clopotele, Mitică?
    -De buget, c-aşa-i şi la bisericuţele universitare.

    Băşcăliosul

    14/08/2010 at 11:25 am

  9. Salut prieteni 🙂
    Algoritmul pentru topul universitatilor este unul corect.
    Aproape nimic nu poate cuantifica mai bine performanta unei universitati decit numarul de lucrari si articole publicate in revistele de top acceptate international de toata lumea. Ce indicator poate fi mai corect ? Daca un articol al unui academic din Craiova este mai bun decit al unui profesor de la Sorbona, articolul craioveanului este publicat primul. Dar daca profesorul de la Sorbona face o cerere sa predea la Craiova, decanul sau rectorul de aici se va uita de jur imprejur sa vada daca nu are vreo nepoata ce va pierde catedra respectiva.

    Am in familie 3 profi universitari ce predau in strainatate. Stiu foarte bine cum se chinuiesc cind primesc articole semirespinse sa le refaca doar, doar vor fi publicate. Cind sunt publicate e sarbatoare, si primesc telefon la miezul noptii ca la nasterea unui copil. 🙂

    A pune conditii profilor romani de tipul – publica sau te ia aghiutza – in revistele de top internationale mi se pare de bun augur pentru dezvoltarea invatamintului romanesc. In acelasi timp aducerea profesorilor ce sunt in stare sa adune fonduri de cercetare. E drept ca exista critici mai ales din partea universitarilor in discipline umaniste . Exemplu cartea lui Hanson – Cine l-a ucis pe Homer http://www.amazon.com/Who-Killed-Homer-Classical-Education/dp/1893554260

  10. Salut voios !
    Pai ca sa ti se publice o lucrare intr-o revista bine cotata, trebuie sa ai ce publica.
    Adica trebuie sa ai ACTIVITATE STIINTIFICA/DE CERCETARE, trebuie sa ai REZULTATE.
    Profii nostri compileaza de ici-colo si publica in revistele din tara, care accepta orice pt. ca nu prea au cititori si invers.
    E vorba, deci de CREATIVITATE vs. COPY-PASTE.
    De PROFESIONALISM.

    Tzepelica

    14/08/2010 at 11:51 am

  11. -Cum poate un tânăr să ajungă în mediul universitar?
    -Încearcă până reuşeşte… să devină student.

    -Adică, dupa asta poate să rămână?
    -Sigur că da. Dacă nu rămâne repetent, poate să rămână cu ochii în soare, după absolvire, în căutarea unui loc de muncă.

    -Da’ măcar e pregătit de mediul universitar, nu?
    -Când mediul universitar va fi suficient pentru pregătirea profesională, absolventul nu se va mai simţi ca peştele pe uscat. Până atunci, însă, ori scoatem rebuturi pe bandă, ori le creăm condiţii să se formeaze profesional… în străinătate.

    -Aha, asta înseamnă că după asta poate să se întoarcă şi să fie bine primit, inclusiv în mediul universitar.Deci, până la urmă se poate… ca soarele să strălucească şi pentru ei.
    -Dimpotrivă, cine riscă să le eclipseze mediul?

    Băşcăliosul

    14/08/2010 at 11:52 am

  12. „Realizarea unei liste a elitelor României (foarte puţine!) pe domenii ale ştiinţei nu reprezintă o dificultate, putând fi realizată în câteva zile. Nu există acest interes ca elitele reale să fie cunoscute, să fie comparate cu elitele „oficiale” (solicitate în diferite comitete şi comiţii!), pe baza indicelui h. Surprizele ar fi enorme !”

    http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/o-scara-pentru-cercetatori-196409.html

    Tzepelica

    14/08/2010 at 12:04 pm

  13. Cum poate mr B un tinar sa ajunga in mediul universitar ? Simplu cu pile/neamuri aici si prin forte proprii acolo.
    Fiica mea de pilda fiind in program de doctorat acolo a inceput sa predea cursuri pentru studentii straini veniti cite un semestru. De aici a pornit totul.
    Fratele meu fiind intr-un schimb Fublbright de academici (el aici fiind un amarit de sef de lucrari)a fost invitat sa ramina acolo si a ramas.
    Al treilea caz nu il povestesc.
    Ideea este ca o universitate din vestul tarii a invitat-o pe fiica mea la 2 simpozioane si sa ii ajute sa faca aceea cercetare de care are nevoie universitatea pt ai ii ridica rangul. Acolo a intilnit zeci de cadre universitare de provincie care traiau bine mersi dintr-un proiect UE de citeva milioane, de vreo doi ani si traiau bine toti, fara sa faca mare lucru. Fiica mea si cu doi colegi au facut un plan de cercetare care ar fi insemnat ori ca respectivii sa puna osul pe moment , iar in viitor temele de cercetare sa fie date la doctoranzi ori sa taie din cozonacul din care maninca inca de la UE si sa dea bani pentru baietii din vest care sa faca cercetarile respective.
    Cind au auzit de munca sau bani au inceput sa o scalde ajungind la sintagma romaneasca „merge si asa”

    Autonomia universitara in care Marga schimba legile si se numeste din nou sef , ca un presedinte african, desi nu avea voie permite dezvoltarea nepotismului. De aceea obligativitatea publish or perish ar putea schimba lucrurile.

    O mare chestie este ca poti acum mai usor sa echivalezi ce ai facut afara. Intrebati-ma pe mine cum era in anii 90 ca va luati cu mina de cap

    Un tanar de stanga

    14/08/2010 at 1:47 pm

  14. Well, pai daca unul ca Sever Voinescu publica in Dilema un articol copiat din NY Times, fara a mentiona sursa, cam ce concluzie tragem?

    Richard

    14/08/2010 at 2:40 pm

    • Salut Richard,
      care ar fi aricolul?

      Theophyle

      14/08/2010 at 2:43 pm

  15. Salut pe toata lumea 🙂
    Postare noua!

    Theophyle

    14/08/2010 at 2:44 pm


Comentariile sunt închise.