Politeía

Quis custodiet ipsos custodes?

Nu pentru şcoala, ci pentru viaţă (Non scholae, sed vitae)

Una din cele mai mari probleme ale invatamantului oriunde in lume este pozitionarea institutiei scolare. Dilema este cui apartine  scoala –  organizatoric si logistic. Scoala trebuie sa apartina  comunitatii sau  sistemului de invatamant central (al statului); si care ar fi atributiunile ministerului in cazul unei descentralizari masive. Pentru mine lucrurile sunt clare, scoala trebuie sa apartina comunitatii. Ministerul trebuie sa se ocupe de  institutiile academice ale statului, de impunerea si controlul asupra unor norme de baza si gestionarea tuturor examenelor nationale, punct.

In Romania lucruruile sunt extrem de dificile in primul rand din cauza politizarii aberante, numirilor discretionare si amatorismului desavarsit al aparatului pedagogic la nivel central. Nu doresc acum sa intru in organizatorica institutionala si voi dedica articolul unor idei pedagogice pe care le-am cunoscut in SUA si in rolul de client (trei odrasle) dar si in rolul unui membru al unor comisii statale (NY), ca reprezentant al PTA-ul regional

Din putina experienta pe care o am intr-o reforma scolara adevarata la nivelul primar si secundar pot sa va spun ca este vorba de o perioada cuprinsa intre 8 si 10 ani. Cine crede ca un sistem de invatamant poate fi reformat in mai putin timp nu poate fi luat in serios. Un nou sistem scolar are trei perioade distincte:

  • Perioada de formulare 2-3 ani.
  • Perioada de fezabilitate 1-2 ani
  • Perioada de implementare limitata 2 ani
  • Periada de implementare generala 3-4 ani.

In total 8 –10 ani (implementarea generala este de numai 1 an in scolile in care s-a facut ca implementare limitata).   Acest program a costat in NY 7 miliarde de USD (1994). Programul de reforma a fost facut de o echipa de 250 de experti din SUA si inca 20 de experti pentru invatamantul hispanic. Pentru a avea niste cifre de evaluare va pot spune ca in orasul NY invata in scolile primare si secundare  cam 1.1 milioane  de  elevi in 1450 de scoli, cu ajutorul a 80 de mii de profesori si cu un buget anual de 17 miliarde de USD. Cifrele sunt din 2007, din cate stiu diferenta dintre 2007 si 2009 este de plus 3.8% .

Singurul buget care a crescut in NY in anii 2008 si 2009 a fost bugetul de educatie. NYCDOE, Departamentul de Educatie a orasului NY, are la dispozitie o statie de televiziune educationala (channel 25) si o statie de radio WNYE.  NYCDOE, este complet depolitizat (nec dextrorsum, nec sinistrorsum / nimic stanga, nimic drepta) , singurul om care pleaca dupa schimbarea primarului este directorul general (nu intotdeauna) si mai exista alte 2 posturi, considerate posturi de responsabilitate personala (honestes ante honores / onestitate inainte de onoruri). Ultima reforma scolara care a fost facuta in NY a fost in anul 1993, cea despre care am vorbit mai sus, precedenta a fost in 1971.

Cateva lucruri care au fost implementate in ultima reforma scolara:

  • Au fost create studii interdisciplinare in studiile umane si in unele reale. Cam 50% din studiile umane si 20% din cele reale.
  • S-a hotarat ca in cosul saptamanal sa nu existe mai mult de 32 de ore saptamanal, minmum fiind 26.
  • Studiile de chimie, fizica, biologie si IT sunt facute in laborator.
  • Intr-o mare parte din scoli, elevii ajung la clasa profesorului si nu invers, ca in Romania, in care profesorul ajunge in clasa (fixa) in care se afla elevii.
  • Elevii fac in clasa de baza (fixa) cam 20% din materii. 
  • Bibliografia (cartile de studiu) sunt cartile pe care profesorul le cere dintr-o selectie aprobata de catre departamentul de Educatie.  

Cam asta in mare, bineinteles sunt multe alte detalii care pot fi discutate in comentarii sau in postarea viitoare, in care voi incerca sa vedem cum s-a facut diferentierea care ar putea fi relevanta si in Romania (rural-urban) si care este situatia scolilor profesionale.

Anunțuri

68 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] afla mai mult: Nu pentru şcoala, ci pentru viaţă (Non scholae, sed vitae) […]

  2. ….discimus .

    luminita

    16/05/2010 at 5:44 pm

  3. Tocmai ce pusesem un comentariu despre scoala dincolo.
    Mereu sunt in contratimp.
    Sau ma trezesc pe ultima suta de metri. 😆

    luminita

    16/05/2010 at 5:46 pm

    • @luminita, dar nu esti am vazut comentariu cu ora la care ai fost invitata 🙂

      Theophyle

      16/05/2010 at 5:48 pm

  4. an-tropos
    cel care nu se mişcă o dată cu lucrurile (inerţial, instinctual), ci cel care stă şi judecă ceea ce vede/ce se mişcă în jurul lui

    gabhryel

    16/05/2010 at 5:54 pm

  5. Daca ne referim la educatie ca resursa poate ar trebui definiti mai exact termenii.
    Ce-i aia o resursa publica?

    Am avut recent o discutie pe blogul lui Bogdan Glavan despre resursele simbolice si publice.

    Nu toata lumea este de acord ca educatia este o resursa publica.Ba chiar exista opinii care contesta simpla existenta a resurselor publice de orice fel.
    Pe principiul ca o resursa ce nu are asociat un drept de proprietate nu se poate numi ca atare intrucat nu i se poate asocia o valoare economica in piata.

    Punctul meu de vedere este ca educatia, ca si sanatatea, ca si limbajul, ca si resursa de drept, ca si increderea si ca multe altele sunt resurse publice.Simbolice.
    La fel cum resurse publice -fizice de aceasta data-sunt lumina soarelui si culoarea rosie.

    Nu apartin nimanui ci tuturor, oricine poate sa beneficieze de ele sau in cazurile specifice sa le acceseze, sa le exploateze, sa le prelucreze si in situatia particulara sa le valorifice in piata asociindu-le un cuantificator monetar.

    Romania e o tara saraca in resurse simbolice.
    Situatia resurselor fizice (minerale sau de alt tip) merita o alta discutie.

    Se vorbeste de finante publice, unde stam rau.
    Se vorbeste mai putin de capitalul social care exprima increderea intre membrii unei societati.Suntem total decapitalizati.Relatiile sunt minate de neincredere endemica.

    Ma intreb daca nu cumva actuala criza globala nu cumva este si o criza a resurselor publice simboice.

    Unii vorbesc despre o criza a fiat money.
    Discutia poate ca ar trebui sa se concentreze asupra fiat mai mult decat asupra money.
    Banii in formula fiat money nu sunt decat una din formele de valorificare in piata a unei resurse publice:increderea.Aceasta e resursa primara.
    Zacamantul de incredere intre membrii societatii si mai ales increderea in viitorul lor impreuna.

    Revenind la euducatie:daca e vorba despre resurse atunci putem discuta despre trei chestiuni:

    1.Problema identificarii resursei.
    Adica identificam educatia ca resursa publica? Daca da, se poate identifica un inventar al resurselor publice esentiale in dezvoltarea sau pana la urma supravietuirea unei societati?

    2.Problema accesului la resursa.
    Adica toata lumea ar trebui sa aiba acces la acea resursa sau accesul ar trebui sa reflecte distributia veniturilor in societate?
    Gradul de alfabetizare – un indice care intr-o societate a mileniului III ar trebui sa fie irelevant – reflecta in alte epoci accesul la resursa de educatie si la resursa de cunoastere.
    Acest indice reflecta si astazi acelasi lucru in societatile ramase in urma.

    3.Problema dobandirii cunostintelor necesare pentru a exploata, prelucra superior si valorifica resursa respectiva.

    p

    16/05/2010 at 5:57 pm

    • @p salut 🙂
      pentru mine educatia NU este o resursa este in primul rand un proces si al doilea rand este un drept pe care publicul (stat, regiune, oras) trebuie sa-l acorde cetatenilor lui sau familiilor lor.

      Costurile sunt quantificate de stat si platite din taxele cetatenesti. Resursele sunt pentru cel care trebuie sa acorde aceste servicii si nu pentru cei care trebuie sa le primeasca.

      P.S dl, Glavan nu este exact my cup of tea .

      Theophyle

      16/05/2010 at 6:19 pm

    • SalutP!
      Da si eu cred ca educatia este o sursa esentiala, poate singura care poate sa ne asigure in viitoarea lume globalizata identitate si recunoastere si care la randul sau bine dirijata va creea in viitor surse vaste si sigure pentru dezvoltare.
      Resursele fizice sunt evident epuizabile , insa resursele creeate prin educatie se vor dovedi mult mai greu epuizabile.

      Andrzej

      16/05/2010 at 6:42 pm

  6. @Theophyle
    ˝pentru mine educatia NU este o resursa este in primul rand un proces˝

    Theo, eu inteleg prin resursa ceea ce spune DEX:
    ˝Rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată.˝

    In masura in care educatia poate fi ˝sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată˝, o tratez ca resursa a unei societati.

    Dar exista ˝resursa de drept˝ despre care se vorbeste? Ce este aceasta?
    Sau alte resurse simbolice, intangibile, exista?
    Increderea este sau nu o resursa a unei societati?

    Avutia natiunilor (termenul evident nu-mi apartine) se masoara nu doar in resurse fizice ci si in resurse simbolice.

    p

    16/05/2010 at 6:33 pm

    • @p,
      sunt sigur ca in Dex este cum spui tu. Pentru mine lucrurile stau altfel. Sunt „vechi” asa ca pot sa-mi permit si interpretari originale 😀

      Theophyle

      16/05/2010 at 6:37 pm

  7. Salut si aici ! 🙂
    @ Teofil

    Cu scuzele de rigoare, nu vad cum oameni care provin din invatamintul romanesc inclusiv actual, pot intelege ca ‘profesorul’ furnizeaza servicii, pe care ‘elevul’ le accepta sau nu, functie de ceea ce vrea elevul sa faca in viata sa.

    Daca nu ma insel prea tare, iar sindicalistii actuali din invatamint ma cam confirma, sistemul educational actual din Ro, nu este decit o ramasita ceausista a ‘locului de munca garantat’ pentru actualii ‘profi’ , ca eu pe acestia dascali, nu pot sa ii de-numesc …

    tibi

    16/05/2010 at 6:47 pm

    • @tibi, prietene 🙂
      Problema primordiala a educatiei este politica care infesteaza si procesul educational si consuma enorm de multe resurse care din nefericire sunt finite si masurabile nu ca procesul educational care nu este nici finit si nici masurabil ca valoare.

      Sindicalisti au fost pusi acolo de colegii lor profesori care au fost pe la inceputul anilor ’90 una din cele mai reactionare populatii ale Romaniei.

      Dintr-un studiu frantuzec pe care l-am citit pe la sfarsitu anilor ’90, corpul profesoral al romaniei l-au sprijinit pe Vadim in masa. ASa ca generatia asta este terminata vom vedea pe cea urmatoare :mrgreen:

      Theophyle

      16/05/2010 at 6:56 pm

      • Nu stiu ce studiu ai vazut, dar nu e adevarata chestiunea cuVadim.Cel putin la noi uin judet nu a avut nicodata voturi semnificative, in randurilewprofilor nici ata, iar despre fostii colegi de facultate, risipiti prin multe judete, pot spune acelasi lucru ;atunci de unde sprijinul coprului profesoral pentru vadim? Nu am fost ,,una din cele mai reactionare populatii” pe ce te bazezi cand faci o asemena afirmatoe ? cand in fabrici nu mai lucra nimeni, toata lumea facea sedinte, schimba sefii in fiecare zi, facea orice, numai munca nu, scoala a fost singurul domeniu unde lucrurile s-au desfasurat normal, ortele s-au tinut, programa s-a realizat, grtevew nu au fost de loc,manifestatii nici atat.Cred ca am fost singurul segment al societatii care am muncit normal,mi se pare ca esti foarte nedrept.Acum ies, dar te rog sa-ti argumentezi afirmatiile, promit ca le citesc maine.

        Loda

        16/05/2010 at 7:47 pm

        • scuze pentru greseli, nu am mai recitit ,pot sa suport jiniri de la Basaescu ,dsar de la tine nu ma asteptam la o asemena apreciere despre profesori.

          Loda

          16/05/2010 at 7:48 pm

        • Ca de obicei, comentezi efectul nu cauza.

          tibi

          16/05/2010 at 8:08 pm

  8. reformulez : ca eu pe acestia, nu pot sa ii denumesc ‘dascali’. 😦

    tibi

    16/05/2010 at 6:49 pm

  9. guys, problema nu e terminologică 🙂
    deşi e bine să ne definim conceptele înainte

    @p spune ceva interesant cu „resursele simbolice”
    naţiunea, patria, umanitatea, soldaritatea, istoria etc. sunt simboluri

    gabhryel

    16/05/2010 at 6:54 pm

    • gabhryel,
      poate @p are dreptate. Din cate stiu eu un element spiritual nu poate fi quantificat. Educatia este un element spiritual . Costul educatie este o resursa nu educatia in sine. Resursa este finita un proces de genul amintit nu este nici macar cuantificat.

      Theophyle

      16/05/2010 at 6:59 pm

  10. Isus Christos a „educat” o umanitate prin pilde, prin simboluri.

    gabhryel

    16/05/2010 at 6:58 pm

    • Exact, atunci se poate spune ca aceasta „educatie” poate fi o resursa?

      Theophyle

      16/05/2010 at 7:00 pm

  11. nu i-a învăţat pe oameni cum să-şi procure hrana, dar i-a învăţat cum să fie oameni

    gabhryel

    16/05/2010 at 7:01 pm

  12. Theophyle

    spiritul este şi resursă şi proces 😀
    gîndirea este gîndirea care se gîndeşte pe sine

    tot ceea ce trebuie să facă educaţia este să stîrnească, să moşească gîndirea – ca să se desfăşoare, să se poată desfăşura singură, liberă

    gabhryel

    16/05/2010 at 7:05 pm

  13. hai că reformulez
    spiritul este re-sursă, întoarcere şi reîntoarcere la sursă, la spirit 🙂

    gabhryel

    16/05/2010 at 7:07 pm

  14. Salutari la toata lumea.

    @Teofil
    Ca si Luminita, si eu sunt in contratimp. Am scris o juma’ de ora un comentariu pertinent(ca sa nu ma fac de ras in fata lui @Cetatean, @Teofil & Co). Dau „refresh” si…postare noua :). It is not fair…:). Il am inca in clipboard, da’ parca nu mai este asa de pertinent 🙂

    Revenind la topic, pentru mine nu este relevant daca este resursa sau nu.
    Ci, daca sistemul de invatamant se „muleaza” dupa valorile actuale ale societatii Romanesti (spaga, a trece usor examenele etc) nu este bine evident.
    Pe de alta parte daca daca se ia un set de valori corect(ceea ce cred eu ca este corect), apare o componenta DID (disociere de identitate) la absolventii de scoala, iar aspectul formativ este pierdut.

    Cred ca ar trebui inceput cu impunerea unui curent „politc correctness” cu scop formativ, la toate nivelurile (media in special), cu toate dezavantajele lui.

    Si daca ma gandesc bine, Justitia (back to square one) trebuie facuta sa functioneze. In rest se rezolva toate.

    eugeni

    16/05/2010 at 7:07 pm

  15. Scurta interventie, punctuala, doar pentru @eugeni.

    Baga comentariul, vreau neaparat sa il citesc si sa iti raspund (apoi ma intirc la ale mele), pentru ca aici nimeni nu se face de ris in fata nimanui. Nu exista ierarhie in Politeia, are forma unei mese rotunde!

    Cetatean

    16/05/2010 at 7:18 pm

    • mie forma „agorei” mi se pare mai adecvată 😛

      gabhryel

      16/05/2010 at 7:20 pm

      • …în fond, avem şi un amfitrion, nu? 🙂

        gabhryel

        16/05/2010 at 7:21 pm

    • Simtiti-va bine, va rog mult. Puteti sa fumati sa beti, ce doriti. Important este sa ne simtim bine 😆

      Theophyle

      16/05/2010 at 7:24 pm

    • @Cetatean

      Ce vroiam sa spun in comentariu, pe scurt, este ca problema invatamantului este mai degraba o problema a societatii si in primul rand o problema de valori si (aici este cu bold)respectului fata de ele.
      Suntem imbibati de ezoterism,bigotim,xenofobie, mercantilism, macho-ism fara sa vedem ca valorile ne pleaca din tara din aceeleasi cauze.

      Cateva exemple minore, si totusi elocvente, sunt comentariile de pe Eurosport, in acest caz snooker, inadmisibile, mitocane uneori. ( Pai n’a dat bine, cum crede el ca o sa ii iasa lovitura? etc). La Atletism: Ha, Ha cum a cazut, Pai nu a iesit decat a zecea, ignorand munca si daruirea (plus expertiza )celor care jucau.
      Ne laudam cu Olimpiadele, dar numai ca sa satisfaca ego-ul, nu le dam credit (ce stie ei de viata si scoala aferenta.

      Cand ziceam ca nu vreau sa ma fac de ras, era din 2 motive. 1. Nu sunt asa de structurat in expunere ca voi.(tare as vrea sa fiu). 2.Cateodata mi se pune „pata” pe metehnele societatii, metehne cultivate de sute de ani(si mandrii de ele).

      Am incercat sa ma gandesc ce ar putea schimba asta, si in final este justitia care este inceputul. Atunci poti cladi invatamant, economie, intr-un cuvant polis-ul.
      Numa’ scurt n’a fost comentariu:) sry.

      eugeni

      16/05/2010 at 8:22 pm

      • Eugeni, 🙂

        Pui bine problema. Orice cladire noua trebuie sa inceapa prin darimarea celei vechi. Justitia este dinamita care trebuie sa darimew cladirea veche, nasita de comunisti si continuata de Iliescu. Din pacate, Justi e tot a lor.

        Mitocania a invadar Romania, de la modul cum se comenteaza la Tv la modul cum nu se tine usa unei doamne. In paris, la metrou, oameni isi tin usa unul altia, de multe ori trebuie sa alergi ca sa nu il faci sa se simta prost, ca iti tine prea mult timp usa 😉

        De aceea spuneam si eu ca scoala se financiarizeaza, adica banul inghite valorile. Intrebarea cea mai des auzita la scoala: „la c eimi foloseste asta, cit cistig din asta?”. De parca scoala ar fi Bursa!

        Cetatean

        16/05/2010 at 8:37 pm

  16. @eugeni, salut 🙂

    Nu vom iesi din ignoranta si majoritatea electoratului va ramane unde este fara un efort adevarat de a redfini sistemul educational romanesc.

    Chestie de timp si bani. Aici sunt absolut de acord cu tine, proritatea o a Roamniei este JUSTITIA.

    Theophyle

    16/05/2010 at 7:20 pm

  17. Pentru interesati pe blogul lui Silviu Sergiu un tabel seminificativ, de vazut, musai:

    Theophyle

    16/05/2010 at 7:22 pm

  18. Buna ziua tuturor!
    Ciudat daca in secolul xxi cineva pune problema materialitatii sufletului, numai din dorinta de a afirma ca educatia este un transfer „eteric” si necuantificabil, o lucrare impersonala fara consecinte sociale adica o investitie volanta care nu are urmari si care nu poate fi considerata ca un strat de bogatie care poate genera bogatie.
    Cineva trebuie sa masoare tot, dar cu masuri convenabile, altfel nu e bine…

    Andrzej

    16/05/2010 at 7:25 pm

  19. @Theophyle,

    Poti sa-mi spui daca ilustratia textului este reflectarea cunoscutei scene de la cursele de cai din „My fair lady”? 🙂
    Daca nu, poti sa-mi dai ceva detalii?

    nicole

    16/05/2010 at 7:54 pm

    • @nicole,
      este o ilustratie publicitarea pentru gulere de camasi „rabatabile” din 1907 – Arrow Shirt Collar advertisment

      Theophyle

      16/05/2010 at 8:07 pm

      • 😆
        tare! 😆 😆 😆

        nicole

        16/05/2010 at 8:14 pm

  20. Nu pot sa ma abtin. Iata 20 de ani de progres romanesc .
    http://www.hotnews.ro/hotreporter-2010-05-7276291-plug-lemn.htm

    Stefan A.

    16/05/2010 at 7:54 pm

    • Stefan A.

      16/05/2010 at 7:57 pm

      • Stefan,
        asta se numeste neo-clasicism 😦

        Theophyle

        16/05/2010 at 8:08 pm

    • Bună seara, Stefan A.!

      Ai luat și dta plasă, acela nu este un plug, este o altă unealtă care se foloseste la mărunțirea bolovanilor din arătură, la netezirea (mai exact planarea locului, după vorba lui Tataia) și la acoperirea cu pamânt a semintelor aruncate manual în brazdă. Chestie de ingeniozitate în condiții vitrege!
      Dacă nu mă înșel, plugul se zărește în cărută, partial mascat între bustul mamaiei și capul bouleanului din dreapta jugului…

      Nici măcar manipulare ca lumea nu învață copiii ăștia ai durerii la facultătile de jurnalism!

      oldhashu

      16/05/2010 at 8:40 pm

      • Hashule, daca nu ma insel, chestia aia se cheama boronă.

        Cetatean

        16/05/2010 at 8:44 pm

      • Oldhashu
        Nu am luat plasa . Stiu ce unealta e .
        Plasa o luati voi care nu intelegeti ca in 2010 , taranul roman lucra cimpul cu 2-a vaci . Ca vaci sint nu boi . Asta e mecanizarea secolului 21 ?
        O astfel de fotografie , varianta italiana , e datata 1955.
        Vorbim de multe lucruri dar realitatea este total diversa !

        Stefan A.

        16/05/2010 at 8:47 pm

  21. scopul, prieteni, acesta trebuie lămurit în primul rînd
    care e scopul educaţiei?
    nu educi ca să educi, ci educi pentru… ce?
    pentru viaţă, spune dictonul

    dacă nu ştii care este rostul, totul este zidit în zadar

    şi rosturile sunt deschideri în afară, nu închideri înăuntru, cum ceasul nu este făcut pentru a se mişca – excepţional – nişte rotiţe

    gabhryel

    16/05/2010 at 7:56 pm

  22. Salutare

    Criza educationala este mult mai profunda si diversa decat pare.

    Exista o criza a calitatii personalului. Problema nu tine de cat se investeste in acesti oameni ci cum se pregateste si verifica acest personal.

    Exista o criza datorata rupturii dintre eduatie si restul societatii. Societatea si educatia ar trebui sa fie strans legate. Ca sa stim ce ii invatam pe copii acum ar trebui sa stim cum va fi societatea lor cand vor fi adulti. Din pacate o astfel de preocupari, de a acorda planul dezvoltarii societatii cu educatia, sunt rare si foarte generale. Astfel ca educatia este o institutie cu o eficienta mult redusa, pregateste multi oameni (si implicit consuma multe resurse) pentru ceva ce societatea nu va utiliza.

    Exista o criza a modelelor. Scoala avea o dilema: modeleaza sau informeaza? Sub presiunea diversitatii culturale rezultata din emigrari si a valorilor democratice conceptul de modelare s-a relativizat si dezavuat foarte mult. Astazi scoala nu mai are curajul sa propuna modele, sa spuna ce este bine sau rau, scoala prefera sa fie neutra, sa ofere informatia si apoi sa isi puna speranta ca elevul o va folosi in mod util.

    pasiivorbelor

    16/05/2010 at 8:06 pm

    • @pasii, salut 🙂
      foarte bine formulat, cu asta ne caznim si noi de dimineata. Scoala modeleaza sau informeaza? 🙄

      Theophyle

      16/05/2010 at 8:09 pm

      • Deci cu alte cuvinte, in acest moment ‘scoala’ este un loc in care sindicatele se lupta pentru ‘profi’ incompetenti, mare parte din ei proveniti din ‘sistem’ post 89, pentru mentinerea ‘locurilor de munca’ NU pentru un sistem educational modern, necesar si benefic societatii pe ansamblu.

        tibi

        16/05/2010 at 8:15 pm

        • @tibi, inca cateva momente voi incerca sa termin acest weekend educativ cu o postare pe care sunt sigur ca o vei aprecia si-ti va place. Doi giganti la alegere. Eu am ales ambi 🙂

          Theophyle

          16/05/2010 at 8:21 pm

      • Scoala de astazi predominant informeaza.

        Exista unele mici tendinte de a oferi informatii despre un model dar din pacate acestea se concentreaza pe un model minimal acceptat de catre societate (cum sa te porti ca sa nu cazi in dizgratia celorlati sau sa nu comiti abateri) si nu pe un model valorizat de societate.
        Societatea democratica moderna (si nu doar la noi) este un loc al diversitatii. Acest lucru face dificila gasirea unui model uman/social ideal. In lipsa acestui model scoala prefera sa ne spuna doar cum sa nu cadem in abatere si sa ne dea niste informatii despre care crede ca ne vor fi utile sau, pentru ca nu are ce altceva sa ofere deoarece acele informatii provin de la singurii profesori pe care ii are.

        pasiivorbelor

        16/05/2010 at 8:40 pm

    • da, pandantul relativismului/multiculturalismului e, în ultimă consecinţă, de- sau im-personalizarea individului

      apoi, nu există o criză a modelelor
      există o inflaţie de modele
      umanitatea a stat – mai stă încă pe 3-4 modele: Isus, Buddha, Mahomed
      astăzi avem sute de mii: de la Simona Sensual la Bill Gates

      gabhryel

      16/05/2010 at 8:25 pm

  23. atentiune: incepe „Schimb de mame” pe PrimaTV. aveti ocazia sa urmariti „modelul”. 🙂

    ps: nu lucrez pentru PrimaTV. 😆

    nicole

    16/05/2010 at 8:21 pm

    • @nicole nici daca ma bati!

      Theophyle

      16/05/2010 at 8:21 pm

      • si sotul meu zice la fel. desi nici macar nu-l bat… 😆

        nicole

        16/05/2010 at 8:32 pm

        • Nicole,
          mersi dar nu ma uit .
          Sotul meu zice ca mai bine se uita la un film chinezesc fara titraj decat la emisiunea asta . 😆 .

          luminita

          16/05/2010 at 8:43 pm

  24. Dar emisiune Schimb de curte constitutionala sau de CSM cu Germania nu se poate ? 🙂

    Un tanar de stanga

    16/05/2010 at 8:24 pm

    • 😆 😆 😆

      nu cred ca se baga nemtii…

      nicole

      16/05/2010 at 8:30 pm

  25. încurcate sunt căile… spiritului
    poate că statul ideal va deveni cîndva realitate
    vezi comunizarea copiilor, a femeilor…

    gabhryel

    16/05/2010 at 8:46 pm

    • gaby, te rog frumos! Comunizarea femeilor si a copiilor? Doamne apara!

      Cetatean

      16/05/2010 at 8:47 pm

      • Domnul nu ne poate apăra de noi înşine! 🙂

        gabhryel

        16/05/2010 at 8:56 pm

        • nu vezi cum femeile încearcă să-şi construiască o societate, un club al lor?
          sau crezi că feminismul e doar o modă?

          (sper că n-ai înţeles prin „comunizare” că femeile vor fi la comun 🙂 nu! bărbaţii vor fi 😆 )

          gabhryel

          16/05/2010 at 9:00 pm

  26. Postare NOUA! 🙂

    Cetatean

    16/05/2010 at 8:48 pm

  27. Postare noua 🙂
    Nu prea obisnuita pe blogul acesta dar sper eu, interesanta 🙂

    Theophyle

    16/05/2010 at 8:49 pm

  28. @nicole,

    Un dialog pe tema schimbului… între două sătence mai hazoase:
    «- Auzi,fa, ăștia le-or schimba și în pat?
    – Evident!»
    😉

    oldhashu

    16/05/2010 at 8:50 pm

    • Cu copii care rezulta din schimbul la pat ce fac?

      Cetatean

      16/05/2010 at 8:51 pm

      • nu rezulta nimic. ca se filmeaza.

        nicole

        16/05/2010 at 8:54 pm

    • @oldhashu,

      😆

      de fapt, cred ca speranta ascunsa a participantelor la schimb taman aia o fi. unele chiar cred ca au nevoie sa-si clateasca putin ochii macar, sa evadeze, ca la ce tolomaci si mitocani au langa ele…….
      😆

      nicole

      16/05/2010 at 8:53 pm

  29. Lumiiiiiiiii 😆 😆 😆
    vrei sa lesin de ras?

    nicole

    16/05/2010 at 8:50 pm

  30. oldhashu
    Uite aici cu se se lucreaza suprafetele mici agricole in occident . Scula asta o are si cel mai amarit taran din vest .
    http://www.gruppocampagnoli.it/www_news.php?id=375&categ=Motocoltivatori

    Stefan A.

    16/05/2010 at 9:00 pm

  31. […] Nu pentru şcoala, ci pentru viaţă (Non scholae, sed vitae) This entry is filed under Romania – Blogs, Theo-Phyl. You can follow any responses to this entry […]


Comentariile sunt închise.