Despre lurkeri si troli

Blogosfera in general si cea romaneasca in particular incepe sa fie populata de o serie de personaje interesante, care deja au devenit folclor prin apartenenta lor la categorii distincte, devenind alaturi de blogerii care pastoresc un blog si comentatorii acestor bloguri, actori activi sau pasivi ai blogosferei. Majoritatea blogosferei (dupa parerea mea personala, absolut empirica) este formata de pesonaje pe care americanii le-au denumit lurkeri, sau daca vreti bloglurkeri. Termenul este bazat pe  verbul englezesc „to lurk”, traductibil prin “a trage cu urechea”, “a pandi” sau “a se furisa”.

Lurkerii sau bloglurkerii, sunt complet pasivi la ceea ce se intampla pe blog. Ei sunt interesati de multe ori numai de materialul postat de “pastorul” blogului, sau considera ca discutiile sunt prea neinteresante si nu doresc sa ia parte la ele,  sau ca nu doresc sa se amestece intr-o discutie contradictorie inflamatorie, care nu duce nicaieri. Altii nu vor pur si simplu sa se expuna, sau sunt foarte timizi. Majoritatea lor nu-si vor dezvolta niciodata blogguri proprii din motivele de mai sus. Pe blogul Politea circa 50% sunt lurkeri (se pronunta larkeri). Doua linkuri interesante. Primul si al doilea.

Spre deosebire de lurkeri, trollii sunt extrem de vizibili in blogosfera si lasa urme la tot pasul, exact ca niste haite de maidanezi care polueaza blogosfera. Trolii reprezinta, indeobste, niste amarati care nu sunt in stare de nimic bun, nu au facut niciodata nimic bun si probabil nici nu vor face. Extrem de  agresivi,  cu un intelect de bibilica, trollii sunt un public de frustrati, mereu in cautarea unui subiect, blog sau persoana pe care doresc sa le atace. In anumite perioade de campanii publicitare sau electorale ei devin postaci pentru cativa lei. Etimologia cuvantului e legata, se pare, de verbul englezesc „to troll”, care denumeste o tehnica de pescuit presupunand plimbarea unei momeli prin apa, asteptand ca pestii sa muste.

Un troll blogosferic se amesteca  in discutii spre a le arunca in derizoriu, distrugand, practic premisele unei comunicari corecte dintre membrii unei comunitati, care participa  la o dezbatere pe un blog. Un troll nu se multumeste insa cu atat: prin natura sa mitocaneasca, el/ea va arunca noroi in stanga si-n dreapta, sperand sa nimereasca, prin voia intamplarii, vreo fire mai sensibila.

Din fericire, politica blogului nostru a reusit repede sa-i gaseasca si sa-i excluda, desi in timp putem vedea din cauza politizarii excesive a blogosferei tot felul de oameni sau bloguri care devin organe de partid angajate la lupte patologice pentru sau impotriva 🙂