Politeía

Cele dintâi publicaţii româneşti  au fost “Curierul Românesc” – 1829, “Albina românească” – 1829 si “Gazeta de Transilvania” – 1837. Toate trei   au fost ziare care tratau ştiri politice, documente oficiale si veşti despre comerţul local. Depre aceste ziare veti putea citi cateva cuvinte in nota de la sfarsitul postarii.

Se poate vorbi cu adevarat despre o presa romaneasca numai dupa 1848. Din acest an presa devine patriotica si intr-un fel putem vorbi de romantismul-politic al presei. Ambele ziare predominante in aceasta perioada sunt oficioase ale partidelor politice. “Timpul“, ziar al Partidului Conservator, la care au scris si la care au fost angajati Mihai Eminescu si I.L. Caragiale si “Romanul“, condus de C.A. Rosetti, care era ziarul oponentului ideologic, Partidul Liberal. De obicei nu produceau castig si nici nu isi plateau colaboratorii, in afara de cativa angajati si ei platiti numai cand erau bani. In redactiile instalate uneori in doua-trei camarute  insalubre lucrau multi dintre scriitorii vremii. Inainte de Unirea din 1859 se poate diferentia ziaristica Bucurestiului, vitriolica defaimatoare de cea a Iasului – mai sobra si moralista, ambele insa net diferite de didacticismul presei Ardelene, aparute la Brasov, Sibiu si Cluj. Prima presa de scandal aparuta in Romania, daca doriti strabunul tabloidului romanesc, a aparut in Bucuresti si se numea “”Nichipercea” (Dracul) si era plin de texte si caricaturi veninoase care nu crutau nici pe politicieni si nici monarhia. Facand o paranteza, dl Cristian Tudor Popescu a avut un editorial cu referire la Nichipercea (nu stiu daca la ziar sau la dracu’), pe care nu l-am consderat cine stie ce reusit, il puteti citi aici daca doriti.

Ziaristica moderna in Romania va incepe in anul 1884, cand va apare primul ziar cu adevarat “profesional.” Italianul Luigi Cazzavillan, stabilit in Romania, va incepe publicarea “Universului”. Ziarul Universul va apare neintrerupt pana la 5 noiembrie 1916. Universul isi va reinnoi aparitia la doi ani dupa terminarea primului razboi mondial, existand pana in anul 1953, cand va fi suprimat de comunisti. Universul a fost pe departe cel mai popular ziar din Romania. Dupa Cazzavillan, a fost condus de N. Dumitrescu-Campina iar ultimul sau proprietar, refugiat in 1944 in strainatate, Stelian Popescu, l-a transformat in anii interbelici intr-o masina de de santaj de toate felurile si produs bani. Palatul “Universului” construit pe Strada Brezoianu, modern pentru acele vremuri si totodata impunator, cu o vasta tipografie la subsol si zetarie la etajul intai, este dovada  de netagaduit a prosperitatii de care sa bucurat acest ziar.

Jurnalismul Romanesc prinde aripi in perioada premergatoare a primului razboi mondial (1914-1916).  Antanta si Puterile Centrale, care doreau fiecare sa intram de partea lor in razboi, au investit sume mari de bani in unele ziare, pentru a influenta opinia publica si pentru a atrage Romania fiecare de partea lor. Cheltuielile cele mai mari le-au facut Puterile Centrale (germanii si austriecii). Ziarul “Seara“, in care s-au pompat sume mari, la care a colaborat Arghezi, condus de C. Bogdan-Pitesti, a desfasurat o intensa campanie pro-germana. Dupa ocuparea Bucurestiului de catre trupele germane, in toamna anului 1916, echipa de redactori si colaboratori, inclusiv Arghezi si dramaturgul Mihail Sorbul, a trecut la “Gazeta Bucurestilor” (“Bukarester Tagesblatt”), publicatia ocupantului. La sfarsitul razboiului, Tudor Arghezi a fost arestat cu stigmatul de “colaborator”.

Vom continua aceasta serie intr-o postare duminica viitoare.

Nota Istorica: Primele Ziare

Curierul Românesc a apărut la Bucureşti la 8/20 aprilie 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Este prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată, gazetă care pune bazele presei româneşti. Cu unele întreruperi, ziarul a apărut până la data de 12 decembrie 1859,fiind difuzat în special prin librarul Iosif Romanov . Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor ruseşti, care a obţinut aprobarea apariţiei gazetei. Iniţial, gazeta trebuia să poarte numele de Curierul Bucureştilor.
Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. Întemeiat de George Bariţiu, a apărut la Braşov, la 12 martie 1838, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849 „Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie şi 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie lietrară”, iar între 2 iulie 1838 şi 24 februarie 1865 „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Albina Românească a fost o gazetă politico-literară. Apare la Iaşi, bisăptămânal (1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850). Proprietar şi redactor Gh. Asachi. Publică suplimentul literar Alăuta Românească.  După Courrier de Moldavie, tipărit la Iaşi în limba franceză, Albina Românească este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de Curierul Românesc redactat de I. Heliade Rădulescu, la Bucureşti, şi de Gazeta de Transilvania a lui G. Bariţiu de la Braşov pune bazele presei periodice româneşti.